Manifestări culturale

Gala de Premiere a celei de-a a IX-a ediții a Concursului de reportaje ,,Iosif Ţiproc”

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, cu sprijinul Consiliului Judeţean Satu Mare în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Județean Satu Mare, Asociaţia Scriitorilor de Nord Vest Satu Mare, și Cenaclul Cronograf, a organizat în data de 8 aprilie 2022, cea de-a IX- a ediţie a Galei de Premiere a Concursului de reportaje ,,Iosif Ţiproc’’.
Concursul îşi propune să descopere şi să promoveze noi valori provenite din rândurile elevilor de gimnaziu, clasele VII-VIII, a elevilor de liceu şi studenţilor sătmăreni.
În deschiderea evenimentului au luat cuvântul: Robert Laszlo – managerul instituției organizatoare, Felician Pop – președintele Asociației Scriitorilor de Nord – Vest, Loredana Știrbu – președinta Cenaclului „Cronograf”, Manuela Breban – fiica regretatului gazetar, Zamfir Danciu – directorul Direcției Județene de Cultură Satu Mare; poeta – Florina Juncu; Dorel Cosma – președintele Uniunii Mondiale de Folclor.
Momentele artistice au fost susținute de tânărul cantautor: Adrian Lupescu.
Cu acest prilej a fost lansat ediția a doua a cărții „Conace, oameni, destine” de Iosif Țiproc, apărută la Editura Limes – Cluj.
Lista laureaților:
Marele Premiu
– Băltățescu Carina Alexandra, cls. a X a, Colegiul Național ,,Doamna Stanca”
Premiul I
– Suciu Cristina, cls. a IX a, Liceul Tehnologic Tășnad
– Silaghi Alexia Ștefania Gabriela, cl.s a X a,Colegiul Național,, Doamna Stanca”
Premiul II
– Pugner Donca Verona, cls. a VIII a, Școala Gimanzială „Grigore Moisil”
– Șuteu Alexandra, cls. a XII a, Colegiul Economic ,,Gheorghe Dragoș”
Premiul III
– Șerban Cyntia, cls. a VII a, Școala Gimnazială ,,Octavian Goga”
– Jones Clifford Mihnea, cls. a VIII a, Școala Gimanzială ,,Grigore Moisil”
Premii Speciale
– Rojea Hristina, cls. a Xa, Colegiul Economic ,,Gheorghe Dragoș”
– Lucuț Mariana, cls. a VII a, Liceul tehnologic ,,Anghel Saligny” Turț
– Conioși Adrian, cls. IX, Liceul Tehnologic Tarna Mare
Premiul familiei Țiproc
– Adrian Feher, cls. a XI a, Colegiul Național ,,Doamna Stanca”
Evenimente, Lansări de carte, Manifestări culturale, PaginaPrincipala, Prima, Ştiri

Medalion Cultural – Mihai Sas 90 Lansarea volumului „Din banca amintirilor”- Mihai Sas

În organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, în parteneriat cu Cenaclul Cronograf și Asociația Scriitorilor de Nord- Vest, luni 28 martie 2022, la restaurantul Miorița a avut loc Medalionul Cultural – „Mihai Sas 90” și lansarea volumului „Din banca amintirilor”, cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani.
Au luat cuvântul: Robert Laszlo – managerul instituției organizatoare; Felician Pop – președintele Asociației Scriitorilor de Nord- Vest; Loredana Știrbu – președinta Cenaclului Cronograf; Zamfir Danciu – directorul Direcției Județene de Cultură Satu Mare; poetul – George Vulturescu; directoarea adjunctă a Bibliotecii Județene Satu Mare- Paula Horotan; bibliotecarul și omul de cultură – Viorel Câmpean; directorul A.C.R. Arad – Victor Jucu (membru al Comitetului Executiv al Automobil Club Român), a transmis mesajul președintelui A.C.R. – domnul ing. Constantin Niculescu.
Momentele artistice au fost susținute de: actrița – Sânziana Tarța- de la Teatrul Național Cluj- Napoca (nepoata sărbătoritului) și de tânărul cantautor- Adrian Lupescu.
Mihai Sas (n.27.03.1932, Hărnicești – Maramureș), ilustrează cum nu se poate mai bine ideea de rezistență prin cultură. De la înălțimea celor 90 de ani pe care îi are, Mihai Sas face o panoramă a lumilor prin care a trecut, a felului în care schimbările vremurilor au amprentat caracterele și acțiunile oamenilor în mijlocul cărora a viețuit.
O viață întreagă a trăit în orașul Satu Mare și grație memoriilor sale adunate în câteva cărți, avem o mărturie obiectivă și clară a unei lumi care doar astfel mai poate fi recuperată. Cărțile sale de proză sunt mărturia unui talent nativ cu care scriitorul a fost înzestrat. Personajele sale sunt scoase dintr-o gogoliană manta, plină de prospețime și savoare. Este un lucru rarisim să poți sărbători un scriitor nonagenar care este încă în plinătatea forțelor sale creatoare, un artist aflat în mijlocul cetății pe care a slujit-o întotdeauna cu respect și credință.
Lansări de carte, Manifestări culturale, PaginaPrincipala, Prima, Ştiri, Uncategorized

Lansare de carte „ORGILE ISTORICE DIN NORD-VESTUL ROMÂNIEI” – Enyedi Ștefan

Luni 28 martie 2022, în Sala festivă a Palatului Episcopal, în organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare a avut loc lansarea volumului „ORGILE ISTORICE DIN NORD-VESTUL ROMÂNIEI – ISTORIE, PERSPECTIVELE RESTAURĂRII, PROBLEME DE ORGANOLOGIE, CONSTRUCTORI DE ORGI”, de Enyedi Ștefan.
Despre volum au vorbit: Preasfinţitul Eugen Schönberger, Episcopul romano- catolic; Robert Laszlo, managerul instituției organizatoare, Felician Pop- președintele Asociației Scriitorilor de Nord- Vest, Genda Szabolcs – părintele reformat din localitatea Petin; prof. univ. dr. Felician Roșca (prin videoconferință), iar moderatorul evenimentului a fost Elek György – referentul C.J.C.P.C.T. Satu Mare.
Cartea este născută sub emblema lucrării de doctorat a domnului Ștefan Enyedi, coordonată de un maestru al timpului, prof. univ. dr. Eduard Terényi între anii 2003- 2006 și care a obținut calificativul cel mai înalt. Stilul narativ cursiv și extrem de accesibil este prezent în întregul volum.
Pornind de la un istoric al construcției de orgă din începuturile ei, firul descrierilor se cantonează la orgile din România. Zona cercetată cu amănunt este arealul nord-vestic și limitele cu județele Cluj și Bihor. Maniera de prezentare te îndeamnă la o lectură interesantă și pasională spre descoperirea valorilor de patrimoniu, unde orgi istorice de valoare sunt puse în lumina necesară și dorită de autor pentru a deschide și stârni interesul cititorului.
De remarcat este profesionalismul descrierilor, limbajul corect de specialitate, dar nu într-un stil greoi, tehnic, ci cu o aplecare talentată către limitele unui cititor neavizat care dorește să descopere istoria orgilor din arealul nord- vestic al țării.
Történelmi orgonák
Románia észak-erdélyi részén
Március 28-án, hétfőn, a Szatmár Megyei Római Katolikus Püspökség előadótermében mutatták be Enyedi István: Történelmi orgonák észak-erdélyi részén című könyvét. A résztvevőket Elek György publicista, a Szatmár Megyei Hagyományőrző Forrásközpont referense köszöntötte, ugyancsak ő volt az esemény moderátora.
Schönberger Jenő, a Szatmári Római Katolikus Egyházmegye püspöke örömét fejezte ki, hogy egy ilyen érdekes könyvbemutatóra gyűlt össze, egy nagyszámú érdeklődő közösség. Enyedi István kántorként nagyon sokat szolgál az egyházmegye templomaiban, megszólaltatva a hangszerek királynőjét. Az ő könyve döbbentett rá valamennyiünket, hogy milyen sok értékes dolog van az egyházmegyében. Hiánypótló kötetről beszélhetünk, melyben katolikus és református templomok orgonái vannak bemutatva.
Robert Laszlo, a Szatmár Megyei Hagyományőrző Forrásközpont menedzsere megköszönte Schönberger Jenő megyéspüspöknek, hogy helyet adott a könyvbemutatónak, majd méltatta Enyedi István eddigi munkásságát. Nagyon sok doktori disszertáció készült és készült, ezek között kevés olyan van, mely egy hangszerről szól. Enyedi egy olyan tudományos munkát tett le könyv formájában az asztalra, ami tanulási lehetőséget biztosít azok számára, akik ebben a témában igyekeznek elmélyülni.
Felician Pop, az intézmény aligazgatója elmondta, hogy 2005-től kollégája Enyedinek, egy jó kapcsolat alakult ki közöttük. Enyedi sokat dolgozott annak érdekében, hogy ebből a kényes témából doktoráljon, járta a megyét, felkereste azokat a templomokat, melyekben vannak orgonák. Hosszú időt töltött el az orgonák tanulmányozásával, azok teljes leírásával. Felician Pop tudja, hogy Enyedi nyugdíjba vonul, de az orgonáktól nem fog megválni, mert azokat az élete részének tekinti.
Felician Rosca professzor, Egyedi doktori disszertációjának a vezetője skypen kapcsolódott be a rendezvénybe, hogy méltassa egykori tanítványát, gratuláljon neki, és további munkára biztassa.
Az orgonák szerepe az egyházak életében címmel Genda Szabolcs református lelkipásztor, orgonaszakértő tartott előadást.
„Majd húsz évvel ezelőtt, amikor egy hideg téli napon temetésről jöttem haza, a templom előtt három férfiember készült egy Daewo Tico-ba beszállni. Mint kiderült, a harangozó úr korábban már beengedte őket a templomba és a néma orgonánkat is szemügyre vételezték. Hármójuk közül az egyik Enyedi István volt, aki a Szatmár megye műemlék orgonái címü könyvéhez gyüjtötte az anyagot. István hamar észrevette, hogy egy Johannus villanyorgonánk is van, én pedig félig megfagyva eljátszottam Neki, nekik Johann Sebastian Bach C- moll praeludiumát. Miután Őmaga is orgonához ült, meglepődve vettük tudomásul, hogy egymásban orgonistát, orgonabarátot ismerhettünk meg.” — kezdte előadást Genda Árpád Szabolcs.
Kifejtette: az orgona fúvós hangszer, mely a legszerényebb méretűtől (láda orgonák, orgonapozitívok) a közepeseken át minden méretben képviselteti magát. Nem létezik két teljesen egyforma orgona. Az orgona alapvetően három főrészből áll: Játszóasztal, orgonaszekrény és a traktura, mely mindezeket összeköti. A hangszerek királynőjének jellegzetessége, hogy a principál karoktól a fuvolákig, a vonósoktól a nyelvekig minden hangszínt képes megszólaltatni. A hangzásvilág gazdagságát fokozza, hogy a nyolclábas alaphanghoz képest megszólaltatja oktávval, két oktávval magasabb hangokat, illetve az orgonahangzás telitettségét megadva oktávval vagy két oktávval mélyebben. Különös szint és fényt ad az orgonahangzásnak az alaphanghoz képest a terc, a kvint megszólaltatása, az alaphang és az aliqvot regiszterek keverékei, a mixtúrák. Az orgona a kezdetben a világi szórakoztató zene eszköze volt, de idővel a liturgia nélkülözhetetlen részévé vált. Erősnek tűnhet ezen falak között a reformációra utalni, de fájó szívvel kell kimondani, hogy a reformációban megújult egyházak mostohán bántak az orgonával. Áttörés azért történhetett, mert a gyülekezeti énekvezér nem tudta hangszer nélkül vezetni, kordában tartani a gyülekezeti éneklést. Az elmúlt százötven- kétszáz évben azonban minden nyugati keresztyénséghez tartozó történelmi egyház befogadta az orgonát és a gyülekezeti éneklés nélkülözhetetlen részévé tette.
Enyedi István orgona szeretetéről Genda így vélekedett:
István Mikolában született, fiatalkorban megszerette az orgonát. A hangszer iránti rajongása egyetemista korában sem szűnt meg, hiszen egyetemi tanulmányaival párhuzamosan Benedek Kálmán és Guttman Emese orgonaművészek növendéke volt. Otthonába hazatérve előbb mérnökként dolgozott, majd ének- zene és hitoktató tanárként, valamint gyülekezeti kántorként is folyamatosan szolgált és szolgál. Orgonafelújításról többször tárgyaltam Enyedi Istvánnal. Én lelkész- kántorként közelítem meg a kérdést, István kántorként. A lelkészi meglátás figyelembe veszi: mekkora a lélekszám, milyen jövőképe van a gyülekezetnek, van-e esély arra, hogy állandó kántort megfizessenek a jövőben. Az orgonista hozzáállás pedig az, hogy egy orgona milyen követelményeknek kell megfeleljen. A két meglátás nem feltétlenül találkozik. Amíg én a kompromisszumos megoldást javaslom, addig István egyenesen letol, hogy nem elég kopulázni a pedált, hanem önálló pedálregisztereket kell kiépíteni. Lehet, hogy Istvánnak van igaza, hiszen ha nem is állandó jelleggel, de ha nevezetes alkalmakon megszólaltatják a hangszerek királynőjét, akkor az a maga fenséges pompájával szólaljon meg. Az orgona szerelmese fáradhatatlanul álmodozik. Mindenképpen meg kell jegyezni, hogy a világot nem a racionalisták, hanem az akadályokat nem ismerő álmodozók viszik előre. István vallja, hogy a liturgikus orgonazene nem váltható ki a különböző, templomba nem illő, Isten tiszteletére nem méltó zajjal.
Enyedi István kutató munkáját Genda rendkívüli teljesítménynek tartja. Doktori dolgozatának gerincét a 2004 – ben megjelent Szatmár megye műemlék orgonái címü könyv képezi. Ardai L. Attila általános helyök könyvhöz írt előszavából idézek szemelvényesen: „ Közismert, hogy önmagunk megismerése a legnehezebb dolgok közé tartozik! Igen, mert önmagunk megismeréséhez elengedhetetlenül szükséges a történelmünk tanulmányozása, az értékeink felkutatása és felleltározása, ami komoly erőfeszítést igényel tőlünk. Ezt pedig nem mindnyájan vállaljuk. Pedig ennek is megvan az ideje, amit, ha most elmulasztunk, nem biztos, hogy a jövőben még eredményesen pótolhatunk. Még szerencse, hogy embertársaink között vannak jó értelemben vett megszállottak, akik helyettünk vállalják és elvégzik ezt a többlettmunkát a napi kötelezettségeik mellett.”
A szerző könyvében egy jól felépített koncepciót követ, melyben kitér az első írásos emlékre, a templom titulusára, építési évére stb. Ez után következnek az orgonára vonatkozó adatok: rövid történet, az orgona elhelyezkedése, orgonaház leírása, a játszóasztalra vonatkozó adatok: hangterjedelem , diszpozició. Majd kitér a feliratokra, játszó és regiszter trakturákra, szélládára, fúvóra, és a homlokzati sípok elrendezésére. Nem felejti el a megjegyzésekben megemlíteni a használat gyakoriságát, illetve javaslatokat tenni a javításra. Nem fél az igazságot kimondani: a hangszer működésképtelen, javításra szorul
Ez a precíz, alapos munka nagyon időigényes. Minden egyházközségbe ki kellett szállni, minden templomba be kellett kérezkedni, minden orgonába be kellett bújni. Amennyiben az egyházközségnek meg voltak az orgonára vonatkozó dokumentációi, úgy felhasználta azokat. Az orgonák építési tulajdonságairól személyesen győződött meg, ha a regiszterfeliratok hiányoztak, akkor beazonosította őket.
A terepmunkát hosszas szerkesztő munka követte, mely eredményeként tehát létrejött első könyve, mely a most bemutatott doktori munkájának a gerincét képezi. Elszántságának, kitartásának olykor tanúja lehettem, hiszen láttam, illetve Vele is mehettem alkalmakként, hogy megtaláljon egy- egy érdekes hangszert, amely a közigazgatási megyénk területéről a mai Magyarország területére került.
A továbbiakban Elek György beszélgetett Enyedi Istvánnal a doktori disszertáció elkészülésének, illetve annak könyv formában történő megjelenésének a körülményeiről. Az esemény kötetlen beszélgetéssel és dedikálással ér véget.
Enyedi István 1957-ben született Mikolában. Gyerekkorában Barna József római katolikus esperestől tanult harmóniumon játszani. Orgona elé líceumi évei során ült először a szatmárnémeti Kálvária-templomban. 1977-ben került Kolozsvárra, Barna József ajánlására a Szent Mihály templomban Geréd Vilmos kántornak lett a kisegítője. Nagy örömöt jelentett számára, hogy mikolaiként Kolozsvár legnagyobb templomában játszott az orgonán. Benedek Kálmán, a kolozsvári Protestáns Teológia volt professzora felajánlotta, hogy ingyen tanítja orgonán játszani. A gyakorlatban sokat segített neki Tóth-Guttman Emese zenetanárnő. 1982-92 között a mezőgazdaságban dolgozott gépészmérnökként, az első négy évet a Bánátban. Ennek is meg volt az előnye, ugyanis megismerkedett a temesvári orgonaművészekkel. 1994-ben került kapcsolatba a budapesti Zeneakadémiával. Ebben segítette távoli rokona, Enyedi Pál. Olyan neves professzoroknak hallgathatta az előadásait, mint Dopszai László és Szendrey Jutka. Ebben az időszakban kezdte el az orgonakutatást. Az 1990-es évek végén, a Szatmár Megyei Múzeum éves kötetében közölte A szatmári orgonák történetét. 2000-ben lett a múzeum alkalmazottja. Ekkor egy magyarországi pályázat megvalósítása során kezdte el számba venni Szatmár megye orgonáit. Ez a munkája megjelent könyv és CD formában is. Gherasim Florin antropológusnak köszönhetően megismerkedett Terényi Ede zeneprofesszorral, aki a 2007-ben megvédett doktori disszertációjának az irányítója lett. A doktori disszertációt a Szatmár Megyei Hagyományőrző Forrásközpont Enyedi István nyugdíjba vonulása alkalmából jelentette meg könyv formában.
Lansări de carte, Manifestări culturale, PaginaPrincipala, Prima, Ştiri

SPECTACOL UMANITAR PENTRU AJUTORAREA REFUGIAȚILOR DIN UCRAINA

În organizarea Consiliului Județean Satu Mare, a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, a Asociației Scriitorilor de Nord- Vest și a Uniunii Ucrainienilor din România – Filiala Satu Mare, vineri 25 martie, la Casa de Cultură a Sindicatelor – Sala Mare a avut loc un spectacol umanitar pentru ajutorarea refugiaților ucrainieni intitutulat „ROMÂNIA – UCRAINA – BUNAVESTIRE”.
La eveniment au fost prezenți, printre alții, deputatul Nicolae-Miroslav Petrețchi- președintele Uniunii Ucrainenilor din Romania, prim-vicepreședintele Uniunii Ucraienenilor din România – Vasile Pasenciuc, secretarul General al Uniunii Ucrainenilor din România- Liuba Horvat, prefectul judetului Satu Mare – Radu Roca, subprefectul- Romeo Pop; parlamentarii- Adrian Cozma și Radu Panait, vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare- Cristian Valer Beșeni, primarul comunei Tarna Mare- Monica Sobius, primarul comunei Socond – Nicolae Cornea, repespectiv – Robert Laszlo și Felician Pop – directorii instituției organizatoare.
Menționăm faptul că, județul Satu Mare este înfrățit cu raioanele vecine din Zakarpatia: Vinogradov și Hust, iar această manifestare se constituie într-un mesaj de ajutorare și speranță pentru poporul ucrainean, greu încercat în această perioadă.
În program au evoluat: Petrică Mureșan, Nicolae și Nicușor Mureșan, Leontina Dorca, Maria Carmen Sas, Bianca Angela Cionca, Ionel Sabo, Adrian Lupescu, soliștii Ansamblului Folcloric al Județului „DORURI SĂTMĂRENE”: Paula Cornea, Liliana Bota, Bogdan Bota, Darius Câmpean, Iulian Goste; Ansamblul Folcloric „CUNUNIȚA NĂZDRĂVANĂ”, Ansamblul Folcloric „FLORILE TĂRNII” și Grupul folcloric ucrainean „VOCILE MICULEI”.
Evenimente, Manifestări culturale, Manifestări etnofolclorice, PaginaPrincipala, Prima, Ştiri

Expoziție de pictură și sculptură la Centrul de Creație

Miercuri 23.03.2022, în Galeria de Artă a Centrului de Creație a avut loc vernisajul expoziției de pictură și sculptură a artiștilor Guga Margareta Elisabeta și Kóter Vasile.
Despre lucrări au vorbit Robert Laszlo, managerul instituției organizatoare, Cristian Valer Beșeni- vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare, Felician Pop- președintele Asociației Scriitorilor de Nord- Vest, Mircea Deac – managerul Școlii de Arte Satu Mare și Enyedi Ștefan, referent de specialitate.
Cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, pictoriței Margareta Guga i s-a acordat o diplomă de Excelență pentru contribuția sa valoroasă la dezvoltarea artelor plastice pe meleagurile sătmărene.
Momentele artistice artistice ale evenimentului au fost asigurate de către: actrița- Kovács Éva laureată a premiului „Poór Lili” de la Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „ Harag György” și cantautorul Adrian Lupescu.
Evenimente, Manifestări culturale, PaginaPrincipala, Prima, Ştiri, Vernisaje de expoziţii

Medalion Cultural – Nicolae Mureșan 65

Lansarea volumului „Nicolae Mureșan, Cântecul Codrului – o cărare spre sufletul omului”
În organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare și în parteneriat cu Asociația „Trecui aseară prin Codru”, joi 17 martie 2022, la Centrul Multicultural „Poesis”, a avut loc Medalionul Cultural „Nicolae Mureșan” și lansarea volumului „Nicolae Mureșan, Cântecul Codrului – o cărare spre sufletul omului” cu prilejul împlinirii vârstei de 65 de ani.
Volumul „Nicolae Mureșan, Cântecul Codrului – o cărare spre sufletul omului” a apărut la Editura „Limes” – Cluj, sub coordonarea lui Felician Pop și a Biancăi Angela Cionca, și cuvântul de binecuvântare arhierească a Preasfinţitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, fiind editată sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare.
Au luat cuvântul: Robert Laszlo – managerul instituției organizatoare; Felician Pop și Bianca Angela Cionca – coordonatorii volumului; Ioan Socolan – protopop al Protopopiatului Ortodox Satu Mare; Radu Roca – prefectul județului Satu Mare; Cristian Valer Beșeni – vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare; Adrian Cozma – deputat; Ionel Costescu – președintele Asociației „Codrenii”; Sava Negrean Brudașcu; Sergiu Vitalian Vaida; Ovidiu Purdea Someș; Liviu Buțiu; Dumitru Dobrican; Aurelia Fedorca – primarul orașului Negrești Oaș; Mircea Deac- managerul Școlii de Arte Satu Mare; epigramistul Ioan Tipu Sălăjan și alții. Din partea instituțiilor organizatoare și cele culturale sărbătoritului i s-au înmânat diplome de excelență. În final au luat cuvântul Nicușor Mureșan și Nicolae Mureșan.
Nicolae Mureșan, în întreaga sa activitate a militat pentru păstrarea și valorificarea tradiției și creației cultural- artistice, a patrimoniului cultural imaterial tradițional din zona etnofolclorică a Codrului din județul Satu Mare. De-a lungul anilor, Nicolae Mureșan a reprezentat un etalon al melosului popular codrenesc, iar repertoriul său a intrat în fondul de aur al muzicii populare românești, astfel Sătmarul a ajuns să fie cunoscut în toate colțurile țării.
Într-o lume a globalizării este important să ne axăm pe coordonatele menținerii, afirmării și perpetuării elementelor definitorii ale unei națiuni: limba, cultura în general, etnografia și folclorul. Întreaga activitate a interpretului de muzică populară, Nicolae Mureșan este caracterizată de convingerea că nu pierderea, ci dimpotrivă păstrarea identității noastre naționale este singura în măsură să ne asigure un loc demn în rândul națiunilor europene și a popoarelor lumii.
Nicolae Mureșan a rămas un focalizator al culturii și spiritualității populare, un suport important în stabilirea și păstrarea identității noastre în epoca globalizării și a integrării statului în rândul națiunilor europene. Și-a dat seama că șansa noastră este dată de ceea ce aproape toate națiunile occidentale au pierdut: sacrul, viața rurală, existența unor forme de cultură populară și de viață arhaice, a patrimoniului imaterial, pe care nu le mai putem întâlni altundeva.
Nicolae Mureșan are un repertoriu cunoscut, și recunoscut, participări la festivaluri, manifestări culturale, emisiuni radio și televiziune, județene, naționale și chiar internaționale, fiind printre personalitățile de prestigiu din lumea folclorului sătmărean.
Evenimente, Lansări de carte, Manifestări culturale, PaginaPrincipala, Prima, Ştiri

Kiválósági Oklevél Csirák Csabának és Thoroczkay Sándornak

Március 17-én, a szatmárnémeti Iparosotthonban, a Szatmár Megyei Tanács támogatásával, a Szatmár Megyei Hagyományőrző Forrásközpont és a Szamos folyóirat szervezésében ünnepélyes keretek között Kiválósági Oklevelet adtak át Csirák Csaba színháztörténésznek és Thoroczkay Sándor történelemtanárnak 80. születésnapjuk alkalmából. Az eseményen elsőként Laszlo Robert, a Szatmár Megyei Hagyományőrző Forrásközpont menedzsere köszöntötte a díjazottakat.
A rendezvény házigazdája, Elek György, a Szatmár Megyei Hagyományőrző Forrásközpont referense, a Szamos folyóirat főszerkesztője elmondta, hogy szeretnék rendszeressé tenni a kezdeményezést, melynek célja a megyében élő kulturális és közéleti tevékenységet folytató személyiségek életpályájának elismerése. Szatmár megyében nagyon sokan vannak, akik munkásságuk során értéket teremtettek és adtak át a következő nemzedékeknek, és az így megszerzett ismeretekre építve hozzájárultak ahhoz, hogy erősítsék a fiatalok nemzeti identitását.
Az ünnepségen Muhi Sándor művészeti közíró, helytörténész elismerően szólt a két kitüntetett életútjáról. Rámutatott arra, hogy Csirák Csaba és Thoroczkay Sándor az évtizedes munkásságuk során szerzett ismertség és elismertség okán „védetté” váltak. Mert ha most valaki most elkezdené őket támadni, kisebbíteni őket, tömegekkel találná magát szembe, azokkal, akik ott voltak az előadásaikon, a rendezvényeiken, akik olvassák a munkáikat, akik idézik a gondolataikat. Csirák Csabáról beszélve rámutatott arra a nagyon szorgalmas és hosszan tartó kutatómunkára, amit magától értetődő természetességgel a szatmári színház történetének feltárására fordított.
Póti Eduárd történelemtanár, a Szent István Kör alelnöke felszólalásában elmondta, méltatlannak tartja magát arra, hogy Thoroczkay Sándor életútját méltassa, de két dologra felhívta a figyelmet. Először megköszönte, hogy Thoroczkay 1991-ben részt vett a Szent István Kör megalakításában, majd annak éveken át az elnöke volt, egy olyan alapot fektetett le a történelmi múlt megismertetésére, amelyre ma is lehet építeni. A köszönet után Póti abbéli reményének adott hangot, hogy Thoroczkay Sándor még sokáig közöttük lesz, a kör tiszteletbeli elnökeként még hosszú évekig számíthatnak rá, a szervezet fiataljai nevében pedig azt vállalta, hogy azért dolgoznak, hogy elmondhassák majd magukról: méltókká váltak a feladatok elvégzésére.
Bessenyei Gedő István, a Harag György Társulat művészeti igazgatója elmondta, megtiszteltetésnek vette, hogy Csirák Csabáról beszélhet, hiszen nagyon sokat tanult tőle az elmúlt években. Elmondta, a színház egy olyan művészet képviselője, ami tükör nélkül nem létezik. Tükör nélkül nem lehet megismerni sem a múltat, sem a jelent. Történeti értelembe véve a szatmárnémeti színházat egy szempárként figyeli Csirák Csaba, és elhelyezi a színház saját történetébe. Felmérhetetlen, hogy milyen gigászi munka van az ő kutatói tevékenységeiben, mutatott rá Bessenyei, megemlítve azt is, hogy Csirák Csaba egy olyan stafétát tart a kezében, amit ha egyszer letesz, nem igazán lesz, aki átvegye, ezért abbeli reményének is hangot adott, hogy még nagyon sokáig nem teszi le, még nagyon sokáig bányássza a régi történeteket, és kíséri a jelen történéseit.
Kereskényi Gábor, Szatmárnémeti polgármestere köszöntőjében személyes hangot ütött meg, hiszen, mint elmondta, mindkét ünnepeltet ismeri gyerekkora óta. Mind a ketten a szatmári értelmiség holdudvarához tartoztak mindig, bármikor lehetett kérdéssel fordulni hozzájuk, de sohasem törekedtek arra, hogy előtérbe kerüljenek. Talán ez az értelmiség legfontosabb jellemzője. Kereskényi hangsúlyozta, úgy tekint a két ünnepeltre mint értékmérőkre. Ők nem csak mondogató vagy mesélgető értelmiségiek, hanem szervezők is. Nagyon sok közösségépítő rendezvényt szerveztek, nagy kérdés, kik lesznek azok, akik tovább viszik a zászlót? — vetette fel.
A Kiválósági Okleveleket Kereskényi Gábor polgármester és Elek György
Evenimente, Manifestări culturale, PaginaPrincipala, Prima, Ştiri, Uncategorized

Ziua Mondială a Scriitorilor a fost marcată la Centrul de Creație

            Miercuri 3 martie 2022, în organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, în parteneriat cu Cenaclul Cronograf și Asociația Scriitorilor de Nord- Vest a fost marcată în Galeria de Arte a Centrului de Creație Ziua Mondială a Scriitorilor.
Cu acest prilej instituția organizatoare a prezentat o expoziție cu volumele editate de Centrul de Creație și alți scriitori sătmăreni în anii 2020-2022. Loredana Știrbu, președintele Cenaclului „Cronograf” a vorbit despre semnificația acestei zile.
„Am ținut să organizăm această expoziție pentru a demonstra faptul că, și în vremuri neprielnice cultura merge mai departe. În anii 2020- 2022 am reușit să edităm peste o sută de volume și publicații, cifră care cred că este elocventă pentru a ilustra activitatea noastră și în acest domeniu. Urez multă putere de muncă și inspirație tuturor scriitorilor din lume.” – a declarat managerul instituției, Robert Laszlo
Președintele Scriitorilor de Nord- Vest, Felician Pop a vorbit despre rolul scriitorului în lumea contemporană și a adus un omagiu literaturii ucrainiene, subliniind faptul că sătmărenii au sprijinit apariția volumului „Povestiri din dreapta Tisei” a scriitorului român, Vasile Iovdi din Zakarpatia.
Prefectul Județului- dr. Radu Roca i-a felicitat pe scriitorii sătmăreni, asigurându-i de întregul sprijin al instituției pe care îl conduce.
Coordonatorul revistei „Szamos” – Elek Gyorgy, a vorbit despre preocupările scriitorilor de limbă maghiară din județ și despre activitatea cercului literar „Szamos”.
Au mai luat cuvântul: Anișoara Boitor – inspector școlar general; Rodica Kerekeș – directoarea Casei Corpului Didactic; Paula Horotan – directoarea adjunctă a Bibliotecii Județene Satu Mare; George Vulturescu – revista Poesis; Radu Ulmeanu – revista Acolada; Muhi Sandor – revista „Sugarut”, Ioan Anițaș – Cenaclul Afirmarea.
Au participat numeroși scriitori și publiciști sătmăreni care au ținut să celebreze această importantă zi.
Momentele muzicale au fost asigurate de poetul și cantautorul de muzică folk – Adrian Lupescu și de interpreta Georgeta Govor.
Evenimente, Manifestări culturale, PaginaPrincipala, Prima, Ştiri

Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români, aduce primăvara!

Vă invităm să treceți astăzi, de Dragobete pe la Târgul Mărțișorului din parcul central să căutați cadourile pentru cei dragi, iar dacă nu ați apucat să faceți fotografii la Poarta Inimii aveți acum din nou această posibilitate. 📸
Târgul Mărțișorului este deschis zilnic între orele 10.00-18.00, în Parcul Central.
Manifestări culturale, PaginaPrincipala, Prima, Ştiri

Medalion Cultural George Dan – 65

                     În organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, joi 24 februarie 2022 în Galeria de Artă a Centrului de Creație a avut loc expoziția de pictură a artistului George Dan.
                    În deschiderea evenimentului au luat cuvântul: Robert Laszlo – managerul C.J.C.P.C.T Satu Mare, Felician Pop – președintele Asociației Scriitorilor de Nord- Vest, Zamfir Danciu – directorul Direcției Județene de Cultură Satu Mare, Mircea Deac – managerul Școlii de Arte Satu Mare, Cristian Chindriș – părintele ortodox din localitatea Păulești, Enyedi Ștefan – referent C.J.C.P.C.T. Satu Mare, iar tânărul cantautor- Adrian Lupescu a interpretat două piese folk. Robert Laszlo și Mircea Deac au înmânat artistului câte o Diplomă de Excelență pentru contribuția esențială adusă la dezvoltarea spiritualității sătmărene, cu ocazia împlinirii vârstei de 65 de ani, semnate de către conducerea Consiliului Județean Satu Mare.
                 Pictorul George Dan a fost felicitat de oamenii de cultură sătmăreni prezenți la deschiderea vernisajului, cât și de către Radu Iancu – directorul de cabinet la prefectului Județului Satu Mare, iar Ioan Tipu Sălăjan i-a dedicat două epigrame.
              Pictorul George Dan s-a născut pe 14 februarie 1957, în judeţul Ilfov. De-a lungul carierei sale, a participat la numeroase expoziţii şi tabere de creaţie. Operele sale se găsesc în colecţii particulare din România, Italia, Franţa, Germania, Olanda, Canada, SUA.
Pictorul abordează o mare varietate de tehnici: ulei, tempera, culorile acrilice, pastelul, fresca. A creat icoane, picturi, fresce care se regăsesc în instituţii de prestigiu din judeţ: Capela ortodoxă din Odoreu, Mănăstirea Portăriţa, Consiliul Judeţean Satu Mare, Primăria Satu Mare, iconostasul Bisericii ortodoxe din Păuleşti, icoane aflate la Castelul Károlyi din Carei.
Manifestări culturale, PaginaPrincipala, Prima, Ştiri, Vernisaje de expoziţii