Dezveliri de plăci comemorative

Ziua Limbii Române sărbătorită la Satu Mare prin dezvelirea Monumentului Limbii Române

Sâmbătă 31 august 2024, în Piața Libertății din municipiul Satu Mare în organizarea Consiliului Județean Satu Mare, a Primăriei Municipiului Satu Mare, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, în parteneriat cu Instituția Prefectului Județului Satu Mare și Direcția Județeană de Cultură Satu Mare cu ocazia Zilei Limbii Române, a avut loc dezvelirea Monumentului Limbii Române, realizat de sculptorul Radu Ciobanu.
Se spune că un popor supravieţuieşte în timp prin cultura sa, prin artă, scris şi prin tot ceea ce lasă în urmă frumos şi valoros. Dar un popor supravieţuieşte mai ales prin limba lui. Prin limbă, el transmite mai departe generaţiilor ce vin tot bagajul de cunoştinţe acumulat în timp. Un popor îşi păstrează indentitatea prin limba vorbită şi scrisă.
În perioada sa bucureşteană, pe când profesa ca jurnalist la ziarul „Timpul” (1877 – 1883), Mihai Eminescu scrie în numărul din 4 noiembrie 1882 al ziarului:
„Încă în suta a şaptesprezecea, Miron Costin scrie regelui Poloniei că cel mai frumos şi mai corect dialect românesc, cel mai apropiat de graiul italic se vorbeşte la Sătmar, unde, cu toată emigraţia lui Dragoş, Românii rămaşi acolo sub fratele lui, voievodul Balc, sunt atât de numeroşi ca şi când n-ar fi ieşit nimeni din ţară”.
În program a avut loc: prezentarea onorului de către Armata României, Intonarea Imnului Național de către Petrică Mureșan, Ceremonial religios și sfințirea monumentului oficiat de către: soborul de preoți ortodocși în frunte cu protopopul Ioan Socolan, cât și de către preoții greco- catolici în frunte cu protopopul greco- catolic – Eduard-Felician Fischer; dezvelirea monumentului; discursul prefectului județului Satu Mare- Ioan Tibil; alocuțiunea despre semnificația „Zilei Limbii Române” – Robert Laszlo; moment artistic – Stela Danciu și la final depuneri de jerbe și buchete de flori.
Dezveliri de plăci comemorative, Evenimente, Manifestări culturale, PaginaPrincipala, Prima, Ştiri

Ziua Limbii Române sărbătorită la Satu Mare prin dezvelirea Monumentului Limbii Române

Sâmbătă 31 august 2024 de la ora 10:00, în Piața Libertății din municipiul Satu Mare în organizarea Consiliului Județean Satu Mare, a Primăriei Municipiului Satu Mare, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, în parteneriat cu Instituția Prefectului Județului Satu Mare și Direcția Județeană de Cultură Satu Mare cu ocazia Zilei Limbii Române, va avea loc dezvelirea Monumentului Limbii Române, realizat de sculptorul Radu Ciobanu.
Se spune că un popor supravieţuieşte în timp prin cultura sa, prin artă, scris şi prin tot ceea ce lasă în urmă frumos şi valoros. Dar un popor supravieţuieşte mai ales prin limba lui. Prin limbă, el transmite mai departe generaţiilor ce vin tot bagajul de cunoştinţe acumulat în timp. Un popor îşi păstrează indentitatea prin limba vorbită şi scrisă.
În perioada sa bucureşteană, pe când profesa ca jurnalist la ziarul „Timpul” (1877 – 1883), Mihai Eminescu scrie în numărul din 4 noiembrie 1882 al ziarului:
„Încă în suta a şaptesprezecea, Miron Costin scrie regelui Poloniei că cel mai frumos şi mai corect dialect românesc, cel mai apropiat de graiul italic se vorbeşte la Sătmar, unde, cu toată emigraţia lui Dragoş, Românii rămaşi acolo sub fratele lui, voievodul Balc, sunt atât de numeroşi ca şi când n-ar fi ieşit nimeni din ţară”.
În program:
– Intonarea Imnului Național – Petrică Mureșan
– Ceremonial religios și sfințirea monumentului
– Dezvelirea monumentului
-Alocuțiune despre semnificația „Zilei Limbii Române” – Robert Laszlo
– Moment artistic – Stela Danciu
– Depuneri de jerbe și buchete de flori
Dezveliri de plăci comemorative, Manifestări culturale, PaginaPrincipala, Prima, Ştiri

Spectacol Folcloric – IN MEMORIAM Izidor Șerban

În organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare și în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local al Comunei Socond, luni 13 iunie 2022, în localitatea Stâna – comuna Socond, a avut loc sfințirea plăcii comemorative „Izidor Șerban”, amplasată pe sediul Căminului Cultural din localitate, instituție care va purta de acum înainte, numele celebrului ceatarâș.
În programul artistic au evoluat: ceterașii din Stâna; Nicolae și Nicușor Mureșan; Leontina Dorca și Maria Carmen Sas; Malvina Madar Iederan; Hiripi Rudi și Alex de la Cluj.
Au luat cuvântul: Nicolae Cornea Mare – primarul comunei Socond; Cristian Valer Beșeni – vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare; Adrian Cozma- deputat; Robert Laszlo – managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare; Felician Pop – președintele Asociației Scriitorilor de Nord- Vest.
Se întâmplă nu arareori- ca unii dintre semenii noștri să poarte cu ei, alături de înțelepciune, de bunătate, un lucru deosebit, un dar neprețuit pe care Dumnezeu nu-l dă oricui, ci numai acelora care îl pot purta pe această lume ca pe o dulce povară, împărțind din el celor din jur. Acest dar este CÂNTECUL.
Unul dintre exemplele cele mai elocvente este IZIDOR ȘERBAN (1931- 2008) – ceatarâșul reprezentativ al zonei Codrului, care a luminat această zonă etnofolclorică, nu numai cu originalitate și personalitate ci și cu valori spirituale greu de egalat. A fost posesor al unei tenhnici impecabile și al unui sunet inconfundabil reușind să te impresioneze, să te țină într-o tensiune artistică greu de explicat în cuvinte.
Izidor Șerban reprezintă pentru totdeauna imaginea bătrânului ceatarâș care a strâns în strunele vechiului său instrument, minunățiile de sunet ale Codrului. Legenda spune că, „dacă în loc de strune, ceatăra lui ar fi avut sfori de cânepă, tot la fel de limpede ar fi sunat”. A fost născut în Stâna, mândru întotdeauna de etnia lui şi de satul de obârşie.
A cântat la ceatără încă din copilărie, la vârsta de 9 ani fiind „primaș”, primul viorist al tarafului. A fost cunoscut ca fiind cel mai mare virtuoz al muzicii codrenești, el nefiind doar un instrumentist ci și un constructor de instrumente, considerate adevărate piese de colecție.
El a învățat să cânte de la bunicul său, însă nici un urmaș nu i-a mai călcat pe urme. În tinerețe Izidor Șerban a luat parte la multe festivaluri folclorice, fiind unul dintre cei mai buni ceteraşi ai vremii.
În anul 2011, la trei ani după moartea artistului, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare a editat CD-ul ”Danțurile Codrenilor”, conținând 17 piese interpretate de artist împreună cu Taraful din satul Stâna.
„Albumul cuprinde cele mai frumoase danţuri, care de-a lungul vremilor au încălzit inimile codrenilor. Şi dincolo de glasul ceatării, când tânguit când sprinţar, se ascunde o lume adâncă pe care o pot pricepe doar cei ce s-au impărtăşit din tulburătoarele miracole ale devenirii întru fiinţă şi melos, aici, unde cântul încolteşte prin zările dăruirii şi speranţei. Degetele măiastre ale lui Izidor s-au stins, însă freamătul muzicii sale rămâne nepieitor, precum şopotul izvoarelor, trilul păsărilor şi unduirea luminoasă a Codrului. Izidor Serban din Stâna a fost cel mai mare ceatarâş al Codrului”, scrie scriitorul Felician Pop pe coperta CD-ului.
Dezveliri de plăci comemorative, Evenimente, Manifestări etnofolclorice, PaginaPrincipala, Prima, Ştiri