În organizarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, în parteneriat cu Muzeul Județean Satu Mare, Primăria și Consiliul Local Valea Vinului, Protopopiatul Ortodox Satu Mare și Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” Măriuș, luni, 1 iunie 2026, a avut loc cea de-a XVI-a ediție a festivalului folcloric „Danțu’ la șură”, la Muzeul în Aer Liber Măriuș.
Adresăm mulțumiri sponsorului NOVA PS 170 S.R.L. pentru sprijinul acordat în organizarea și desfășurarea celei de-a XVI-a ediții a festivalului folcloric „Danțu’ la șură”. Susținerea oferită contribuie la promovarea și păstrarea valorilor autentice ale patrimoniului cultural tradițional din Zona Codrului și din județul Satu Mare.
După săvârșirea Sfintei Liturghii din a doua zi de Rusalii la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” din Măriuș, toți credincioșii, în frunte cu părintele stareț Gherontie Nergheș, oficialitățile, ansamblurile folclorice și invitații prezenți au coborât, în urma tarafului Ansamblului Folcloric „Cununița”, dirijor Emanuel Silaghi, la Muzeul în Aer Liber.
Au luat cuvântul: Robert Laszlo, managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare, Roger Marius Fernea, viceprimarul comunei Valea Vinului, Cătălin Filip, vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare, Mara Lobonț Pușcaș, șef al Secției de Etnografie din cadrul Muzeului Județean Satu Mare, și Leontina Dorca, coordonatoarea Ansamblului Folcloric „Cununița”.
În deschiderea evenimentului, părintele stareț Gherontie Nergheș a rostit o rugăciune pentru buna desfășurare a activității folclorice și pentru toți participanții. Au fost prezenți: Roxana Petca, vicepreședinte al Consiliului Județean Satu Mare, Cristina Ilieș, viceprimarul municipiului Satu Mare, Sergiu Andrei, primarul comunei Crucișor, Florin Borșe, viceprimarul comunei Crucișor, Marius Biro, viceprimarul comunei Culciu, Ioan Crasnai, viceprimarul comunei Viile Satu Mare, consilierii județeni Narcis Miclea și Alexandru Horvat, precum și numeroși alți invitați.
Fiind Ziua Internațională a Copilului, organizatorii au oferit surprize copiilor prezenți la eveniment. Ne-au onorat cu prezența și prin expozițiile realizate Emilia Zamfira Grosoș – Tezaur Uman Viu, reprezentantă a Zonei Codrului din localitatea Soconzel, precum și Adelina & Geordani.
La ediția din acest an au participat 9 ansambluri și grupuri folclorice din județele Satu Mare și Maramureș: Ansamblul Folcloric „Cununița” și „Cununița Năzdrăvana”, Ansamblul Folcloric al Județului „Doruri Sătmărene”, „Dănțăușii” din Cuta și Soconzel, Ansamblurile Folclorice din Tășnad, Ansamblul Folcloric din Poiana Codrului, Ansamblul Folcloric „Cetatea Codrului” din Ardud, Grupul Folcloric din Homoroade și, din județul Maramureș, Ansamblul Folcloric din Mireșu Mare, care au oferit publicului momente autentice de cântec și joc popular, reprezentative pentru patrimoniul cultural al celor două județe.
Participanții la festival au avut ocazia să descopere și să savureze tradiționalele „moșocoarne”, preparat specific localității Măriuș, care face parte din patrimoniul gastronomic al Zonei Codrului și care completează farmecul acestei manifestări dedicate tradițiilor autentice.
„Danțu’ la șură” este un obicei specific Zonei Codrului, organizat de feciorii și chizeșii locului, la care participă întreaga comunitate a satului și a împrejurimilor. În zilele de duminică sau de mare sărbătoare, tinerii se întâlneau în cea mai frumoasă și mai încăpătoare șură din sat, unde se cunoșteau și legau prietenii pe viață. Jocurile codrenești se caracterizează, în primul rând, prin faptul că fata, pe lângă rolul de parteneră în dans, avea și rolul de sprijin pentru feciorul care executa bătăi pe ambele picioare și chiar salturi peste cap. Varietatea ponturilor bătute pe cizme în cadrul multiplelor forme ale dansului și îmbinarea armonioasă a acestora sunt trăsături bine conturate, întâlnite doar în dansurile populare din Zona Codrului.
„Danțu’ la șură” este o manifestare a comunității care, alături de biserică, a contribuit la formarea unei legături puternice în lumea rurală. Preferințele comunității sătești, atât sub aspect muzical, cât și coregrafic, ating cele mai înalte exigențe prin puritatea și frumusețea tradiției.
