1. Home
  2. Prima

Prima

20. iulie 2026

Tradițiile Țării Oașului celebrate la cea de-a IV-a ediție a Festivalului Folcloric „La Porțile Zânelor”

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Duminică, 19 iulie 2026, la hotarul dintre Turț Băi și Cămărzana, s-a desfășurat cea de-a IV-a ediție a Festivalului Folcloric „La Porțile Zânelor”, un eveniment dedicat promovării tradițiilor, folclorului autentic și frumuseții uneia dintre cele mai pitorești zone ale județului Satu Mare.
Festivalul a fost organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Turț, respectiv Primăria și Consiliul Local Cămărzana.
Ajuns la cea de-a patra ediție, evenimentul a readus în atenția publicului atât frumusețea locului aflat la hotarul dintre cele două comunități, cât și bogăția obiceiurilor, cântecelor și tradițiilor păstrate cu grijă în această zonă a Țării Oașului.
Deschiderea oficială a festivalului a fost urmată de un amplu program artistic, susținut de artiști, ansambluri, ceterași și țâpuritoare, care au oferit publicului momente reprezentative pentru identitatea culturală a zonei.
Comuna Turț a fost reprezentată de Ansamblul de Danțuri și Țâpurituri Turț, Mariana Farcaș, Giulia Farcaș, Veronica și Ilinca Lucuț, Cuța Belbe, Ana Cicio, Natalia Belbe, Valentina Călin, Adelina Călin, Cezara Tiution, Maya Belbe, Răzvan Lucuț, David Dan, Cezar Sima și Răzvan Bauer.
Programul artistic a continuat cu recitalurile susținute de Deți Iuga, Florin Oșanu, Lavinia Pop și Viorel Pop. Comunitatea din Cămărzana a fost reprezentată de țâpuritoarele și Ansamblul Folcloric „Ceterașii de pe sate”, care au adus în fața publicului cântecul și muzica tradițională.
Robert Laszlo, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, a subliniat importanța valorificării patrimoniului cultural local:
„Patrimoniul cultural, în dimensiunea sa materială și imaterială, nu reprezintă doar o moștenire a trecutului, ci o resursă vie, capabilă să contribuie la dezvoltarea și afirmarea unei comunități. Prin organizarea unor astfel de evenimente, tradițiile, peisajul cultural și identitatea Țării Oașului sunt integrate într-o perspectivă mai amplă de promovare a județului Satu Mare. Festivalul poate deveni, astfel, un reper al turismului cultural, valorificând inclusiv traseele turistice omologate și generând noi forme de interes pentru patrimoniul local.”
Prin cântec, port popular și momente artistice autentice, cea de-a IV-a ediție a Festivalului Folcloric „La Porțile Zânelor” a demonstrat încă o dată că tradițiile locale reprezintă o parte vie și valoroasă a identității comunităților din județul Satu Mare.
Evenimentul a constituit, totodată, un prilej de întâlnire între locuitorii celor două comune și iubitorii folclorului, într-un cadru natural deosebit, caracterizat prin frumusețe, autenticitate și o puternică identitate culturală.
Organizatorii le mulțumesc tuturor artiștilor, ansamblurilor, partenerilor și participanților care au contribuit la reușita acestei ediții și la păstrarea vie a patrimoniului cultural al Țării Oașului.
PaginaPrincipala, Prima, Ştiri
10. iulie 2026

Gala de Premiere „Luminătorii Satelor” – ediția a XVI -a

În organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, joi 9 iulie 2026, la Centrul Spiritual „Casa Dăinuirii”, Satu Mare, a avut loc cea de-a XVI- a ediție a Galei de Premerie ,,Luminător al Satelor”.
În deschiderea evenimentului au luat cuvântul: Pataki Csaba- președintele Consiliului Județean Satu Mare, Roxana Petca- vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare, Robert Laszlo – manager C.J.C.P.C.T. Satu Mare, Felician Pop – președintele UZPR – filiala Satu Mare. și au înmânat premiile, oficialitățile prezente.
La această ediție, 10 personalități din județul Satu Mare au fost distinse cu titlul onorant de „Luminător al Satelor”, alăturându-se astfel celor peste 200 de sătmăreni care au primit această recunoaștere de-a lungul celor 16 ediții.
În programul artistic au evoluat: Adrian Lupescu, Corul Seniorilor Sătmăreni CARP, Ansamblul de dansuri populare al Organizației Germane de Tineret „Gemeinsam” din Satu Mare, taraful Ansamblului Folcloric „Cununița”, Formația de dansuri germane „Sonnenblumen” Ardud, Ansamblul Folcloric „Szeri Kukurok” din Ser.
Intrată deja în tradiția culturală a Sătmarului, manifestarea ,,Luminătorii Satelor”, unică în țară, răsplătește în fiecare an personalitațile culturale locale care și-au adus contribuția la dezvoltarea spirituală a comunităților din care provin.
Acest eveniment este extrem de relevant pentru conturarea profilului identitar al acestor meleaguri. Sunt evidenţiaţi oamenii care prin eforturile lor au luminat viaţa culturală a comunităţilor din care provin, de a recunoaşte public meritele acestor oameni.
Luminătorii satelor au fost şi vor rămâne modele pentru toţi cei care pot conştientiza utilitatea unor asemenea demersuri culturale.
Judeţul Satu Mare este singurul din ţară care organizează o manifestare de acest gen prin care sunt celebrate valorile culturale şi spirituale de pe întreg cuprinsul judeţului.
Laureații celei de-a XVI – a edițiii a Galei „Luminătorii Satelor”
Bikfalvi Zsolt – municipiul Carei
Bikfalvi Zsolt demonstrează, prin întreaga sa activitate, că fotografia este un instrument fundamental al memoriei și emoției. Născut la Carei, de profesie economist, a dezvoltat o vocație remarcabilă în arta fotografică. Parcursul său a debutat în urmă cu un deceniu și jumătate, evidențiindu-se inițial prin fotografierea avioanelor la mare altitudine – un domeniu ce impune rigoare tehnică și acuitate vizuală excepțională.
În anul 2012, a contribuit decisiv la coagularea vieții artistice locale prin înființarea Fotoclubului „Vasile Vénig László”, pe care îl conduce și astăzi. Astfel, a fundamentat o comunitate dedicată dialogului vizual și formării culturale. Experiența sa a fost îmbogățită prin tabere de creație în Sălaj, Ținutul Homorodului, Secuime, Delta Dunării, Ghimeș, Bucovina, Maramureș și Creta, dar și prin participarea la evenimente aviatice internaționale (Ostrava, Kecskemét, Zeltweg, Sliac, Câmpia Turzii).
Portofoliul său diversificat – portretistică, natură, documentar social, teme etnografice, religioase și aviatice – a fost expus pe cinci continente, în aproape 60 de țări și peste 650 de expoziții. Ca vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Artiștilor Fotografi Maghiari, membru al Asociației Artiștilor Fotografi din România, artist FIAP (EFIAP/gold) și membru GPU, a reușit în 2022 o performanță notabilă: înființarea primului centru expozițional european GPU la Carei.
Palmaresul său include distincții prestigioase precum ARS Arad 2023 și „Best Author” la Mykonos Salon 2026. Fotoreporter acreditat al Forțelor Aeriene Române și membru al Uniunii Ziariștilor Maghiari din România, Bikfalvi Zsolt se profilează și ca un organizator cultural constant, sprijinind lansări de carte, seri muzicale și tinere talente. Prin transformarea documentului vizual în discurs cultural, domnia sa proiectează valorile Careiului și ale județului Satu Mare într-un circuit internațional valoros.
Bikfalvi Zsolt munkásságával bizonyítja, hogy a fotográfia az emlékezet, az érzelem és a vizuális narratíva alapvető eszköze. A nagykárolyi születésű, eredetileg közgazdász végzettségű alkotó a fotóművészetben találta meg igazi hivatását. Alkotói útja mintegy másfél évtizede kezdődött, és már korán kitűnt a magaslégtérben áthaladó repülőgépek megörökítésével – egy olyan területtel, amely technikai precizitást, türelmet és kivételes vizuális érzékenységet követel.
2012-ben meghatározó szerepet vállalt a helyi művészeti élet összefogásában a Vasile Vénig László Fotóklub megalapításával, amelyet ma is vezet. Ezzel egy aktív, a vizuális párbeszédnek és a kulturális képzésnek szentelt közösséget hozott létre. Szakmai tapasztalatait alkotótáborokban (Szilágyság, Homoródmente, Székelyföld, Duna-delta, Gyimesek, Bukovina, Máramaros, Kréta) és nemzetközi repülőnapokon (Ostrava, Kecskemét, Zeltweg, Sliács, Aranyosgyéres) gazdagította.
Sokszínű portfólióját – portré-, természet-, szocio-, néprajzi, vallási és repülőfotókat egyaránt magába foglalva – öt kontinensen, közel 60 országban, több mint 650 kiállításon mutatták be. A Magyar Fotóművészek Világszövetségének alelnökeként, a Román Fotóművészek Szövetségének tagjaként, EFIAP/gold minősítésű FIAP fotóművészként és a Global Photographic Union tagjaként 2022-ben Nagykárolyban létrehozta a GPU első európai kiállítási központját, amelyet azóta is igazgat.
Eredményei között szerepel az ARS Arad 2023 díj és a Greek Photographic Circuit 2026 – Mykonos Salon „Best Author” címe. A Román Légierő akkreditált fotóriportereként és a Magyar Újságírók Romániai Szövetségének tagjaként Bikfalvi Zsolt folyamatos kultúraszervezői tevékenységet is folytat: kiállításokat, könyvbemutatókat, zenei esteket támogat, és különös figyelmet fordít a fiatal tehetségek kibontakoztatására. Azzal a képességével, hogy a vizuális dokumentumot kulturális diskurzussá alakítja és hidakat épít az emberek között, Nagykároly és Szatmár megye értékeit érzékenységgel és szakmai szigorral emeli be a nemzetközi vérkeringésbe.
Ștefan Boda – orașul Negrești-Oaș
Ștefan Boda – recunoscut în Țara Oașului sub apelativul Ștefanu’ Bodii – este exponentul actorilor comunitari capabili să revitalizeze tradiția în dinamica vieții contemporane. Într-o perioadă de marginalizare a patrimoniului imaterial, inițiativa sa din 2017 de a organiza prima ediție a „Coborâtului oilor de la munte – Osâmbritu’ în Țara Oașului” a recuperat un obicei pastoral străvechi. Evenimentul inaugural a atras peste 1.000 de participanți și 24 de expozanți, coagulând elemente identitare precum alaiurile cu căruțe, țâpuriturile, danțurile oșenești și gastronomia tradițională. Această traiectorie s-a consolidat prin edițiile din 2018, 2019 și 2023, ultima desfășurându-se la o scară extinsă, în parteneriat cu Asociația „Pro Ovis” Maramureș și cu implicarea autorităților județene.
În calitatea sa de vicepreședinte al Asociației socio-culturale „Țara Oașului”, Ștefan Boda a susținut efortul de recuperare a practicilor tradiționale: tăiatul porcului, săniușul cu cai, colindatul, Sâmbra oilor și festivalurile portului popular. Pensiunea pe care o administrează în Luna Șes a devenit un spațiu de manifestare a acestor tradiții, unde ospitalitatea respectă cutumele locale (primirea cu pâine, sare și pălincă de prune).
În planul infrastructurii turistice, Păstrăvăria Boda Oșanu’, fondată în 2008 și structurată pe principiul transmiterii intergeneraționale, a evoluat într-un complex integrat (restaurant tradițional, cabane, vâltoare autentică, lac piscicol). Integrarea sa în traseul turistic omologat de Consiliul Județean Satu Mare (Cabana Boda Oșanul – Poiana Boroș) o validează ca reper al turismului rural din Munții Gutâi.
Portofoliul său antreprenorial acoperă sectorul HoReCa (Păstrăvăria Boda), construcțiile (Quatro P SRL) și activitățile recreative (Boda SRL). Prin asumpția unui rol proactiv, Ștefan Boda a demonstrat că vitalitatea culturală a Țării Oașului poate fi susținută printr-o sinergie între inițiativa antreprenorială și atașamentul față de valorile locale.
Covaciu Corina – comuna Dorolț
Covaciu Corina se înscrie în generația emergentă care validează premisa conform căreia implicarea civică, fundamentată pe educație și responsabilitate asumată, constituie un vector esențial al dezvoltării comunitare. Studentă în anul al III-lea la specializarea Administrație Publică din cadrul Universității Babeș-Bolyai, își structurează parcursul academic cu obiectivul de a transfera competențele teoretice în sfera serviciului public, conceptualizat nu ca un simplu aparat birocratic, ci ca un instrument de mediere socială orientat spre coeziune și binele comun.
La nivel instituțional, activează ca secretară a Partidei Romilor (sucursala Satu Mare) și a Asociației Opre Roma. În aceste funcții, gestionează responsabilități administrative, coordonează proiecte și asigură implementarea programelor destinate incluziunii comunității rome. O dimensiune centrală a activității sale o reprezintă promovarea identității și culturii rome. A contribuit determinant la organizarea ediției a II-a a Zilei Culturale a Romilor din județ, a Zilei Internaționale a Romilor (2025, 2026) și a ediției a III-a a Zilei Culturale a Romilor (2025). La ediția a IV-a din 2026 și-a asumat dubla calitate de organizator și prezentator, demonstrând abilități complexe de management cultural.
Prin aceste demersuri, Covaciu Corina contribuie substanțial la conservarea patrimoniului cultural imaterial al comunității rome: tradiții, expresie muzicală și coregrafică, limbă și specificul identitar. Această abordare reflectă înțelegerea matură a faptului că vitalitatea unei culturi depinde intrinsec de reprezentarea sa demnă, de transmiterea intergenerațională și de recunoașterea sa în ansamblul societății. Complementar, implicarea sa se extinde în sfera acțiunilor caritabile, a proiectelor educaționale și a inițiativelor de incluziune socială. Prin colaborarea susținută cu instituții publice, autorități locale, organizații neguvernamentale și parteneri instituționali, urmărește crearea unui cadru propice pentru promovarea respectului reciproc, a egalității de șanse și a dialogului intercultural, afirmându-se ca o voce reprezentativă a tinerilor din comunitatea romă și ca un model de conduită civică și profesională.
Covaciu Corina abba a feltörekvő generációba tartozik, amely igazolja, hogy az oktatásra épülő civil szerepvállalás a közösségfejlesztés alapvető mozgatórugója. A Babeș–Bolyai Tudományegyetem Közigazgatás szakának harmadéves hallgatójaként akadémiai pályáját azzal a céllal építi, hogy elméleti ismereteit a közszolgálatba, mint a társadalmi közvetítés és kohézió eszközébe ültesse át.
Intézményi szinten a Szatmár Megyei Roma Párt és az Opre Roma Egyesület titkárnőjeként tevékenykedik. E tisztségekben adminisztratív feladatokat lát el, projekteket koordinál, és biztosítja a roma közösség integrációját célzó programok megvalósítását. Tevékenységének központi dimenziója a roma identitás és kultúra népszerűsítése. Meghatározó szerepet vállalt a II. alkalommal megszervezett Szatmár Megyei Roma Kulturális Nap, a Nemzetközi Roma Nap (2025, 2026), valamint a III. Alkalommal megrendezett Roma Kulturális Nap (2025) megszervezésében. A 2026-ban negyedik alkalommal megszervezett Roma Kulturális Napon műsorvezetőként is bizonyította képességét.
E kezdeményezések révén Covaciu Corina jelentősen hozzájárul a roma közösség szellemi kulturális örökségének – a hagyományok, a zenei és táncművészeti kifejezésmódok, a nyelv és az identitás specifikumainak – megőrzéséhez és terjesztéséhez. Ez a megközelítés annak az érett felismerésnek a tükröződése, hogy egy kultúra vitalitása elválaszthatatlanul összefügg annak méltó képviseletével, a generációk közötti átadással és a társadalom egészében való elismertségével. Szerepvállalása kiterjed a jótékonysági akciókra, oktatási projektekre és a társadalmi befogadást célzó kezdeményezésekre is. A közintézményekkel, helyi önkormányzatokkal, civil szervezetekkel és intézményi partnerekkel való együttműködés révén olyan keretrendszer kialakítására törekszik, amely elősegíti a kölcsönös tiszteletet, az esélyegyenlőséget és az interkulturális párbeszédet, ezáltal a roma közösség fiataljainak reprezentatív hangjává és a civil magatartás példaképévé válva.
Covaciu Corina si terno glaso e romane komunitǎko, savi kerel buti vaś i kultura, i edukacija thaj o pativ maśkar e manuša.
(Covaciu Corina si terno glaso e romane comunitako, savi cherel buti vaș i cultura, i educația tai o pativ mașkar e manușa.)
Ana Cucu – localitatea Gelu, comuna Terebești
Parcursul profesional al doamnei Ana Cucu validează premisa că impactul unei existențe se cuantifică prin amprenta lăsată asupra structurii comunitare. Originară din localitatea Gelu, spațiu definit de cultura muncii și respectul pentru tradiție, domnia sa a internalizat valorile fundamentale ale satului românesc: probitatea morală, responsabilitatea civică și coeziunea comunitară. Acest fundament axiologic a generat convingerea că responsabilitatea individului rezidă în generarea unei plusvalori sociale.
Traiectoria sa profesională se întinde pe 43 de ani de activitate continuă. Etapa inițială s-a derulat în Fabrica Textilă „Ardeleana”, unde, timp de 18 ani, a asimilat principiile rigorii și disciplinei organizaționale. Recunoașterea capitalului său de încredere s-a materializat prin alegerea în funcția de primar al comunei Odoreu, mandat exercitat timp de trei ani cu o capacitate administrativă dublată de o raportare etică la nevoile cetățenilor.
Vocația sa definitorie s-a manifestat însă în domeniul educațional. Ca profesor la Școala „Avram Iancu” din Satu Mare, pe o perioadă de 22 de ani, Ana Cucu a contribuit la formarea intelectuală a numeroase generații. Instituția școlară a fost asumată nu doar ca spațiu al transferului de informații, ci ca mediu esențial pentru modelarea caracterelor și consolidarea încrederii tinerilor.
Tranziția spre statutul de pensionar în 2012 a marcat o reconfigurare a implicării comunitare. Preluarea coordonării Corului „Armonia” al Asociației Pensionarilor a facilitat menținerea unei legături active cu comunitatea. A inițiat manifestări culturale tematice și a colaborat cu instituții reprezentative din județul Satu Mare, demonstrând că afinitatea pentru cultură transcende barierele generaționale. Evitând pasivitatea retragerii, Ana Cucu a menținut o prezență constantă, coagulând energii umane și asigurând perenitatea valorilor locale.
Viorel Finta – comuna Bixad
Finta Gheorghe-Viorel, identificat în mediul artistic sub pseudonimul Viorel Ianoș, se distinge ca un promotor asiduu al patrimoniului coregrafic tradițional din Țara Oașului, cumulând rolurile de instructor dansator și coregraf autodidact. Născut la 1 octombrie 1970 în Negrești-Oaș, și-a inițiat parcursul artistic în ansamblul „Oșencuța”, unde a asimilat structurile ritmice specifice folclorului oșenesc. Evoluția sa marchează tranziția spre o asumare instituțională a actului cultural, activând ca instructor și coordonator artistic al diverselor formații coregrafice.
O dimensiune semnificativă a activității sale o reprezintă consolidarea Casei Satului Bixad-Oaș ca pol cultural. Din poziția de președinte al Asociației Culturale (din 2005), a gestionat programe culturale și a facilitat formarea tinerilor. Abordarea sa interdisciplinară s-a materializat (2007-2022) prin două acorduri de parteneriat cu secția română a Teatrului de Nord Satu Mare (dir. artistic Andrei Mihalache), având ca obiectiv familiarizarea elevilor Școlii Gimnaziale „Aurel Haiduc” din Bixad cu arta dramatică.
Impactul său formativ este cuantificabil prin Școala de Dans a Țării Oașului – Viorel Ianoș, prin care a instruit peste o mie de cursanți dintr-un areal extins (Bixad, Negrești-Oaș, Certeze, Moișeni, Huta, Racșa, Târșolț, Cămărzana, Turț, Vama, Călinești-Oaș). Metodologia sa pedagogică, aplicată inclusiv grupelor preșcolare (de la 5 ani), a asigurat transferul tehnicilor și al expresivității identității oșenești.
Validarea profesională s-a concretizat prin obținerea locului al II-lea la Festivalul-concurs „Tropotitorii” (2022) și absolvirea cu nota 10 a cursurilor de instructor dansator (2025). Complementar, calitatea sa de colaborator principal al Festivalului „Sâmbra Oilor” confirmă rolul său esențial în susținerea infrastructurii culturale a evenimentelor regionale reprezentative.
Bogdan Georgescu – municipiul Carei
Bogdan Vasile Georgescu ilustrează conceptul conform căruia patrimoniul comunitar rezidă fundamental în capitalul uman și în dinamica transmiterii culturale. Născut la Carei (21 octombrie 1970) și licențiat al Academiei de Studii Economice din București, și-a structurat activitatea în jurul managementului cultural din localitatea natală. Experiența sa muzicală se întinde pe 18 ani în formația „Castelanii” (coord. Karácsonyi Péter), urmată de activitatea în „In Extenso”, „In JazzTenso”, „Acoustic Station” și „Plastic Wizards”. În calitate de compozitor și textier, este coautor al Imnului Municipiului Carei.
Inițiativele sale organizatorice au debutat în 1992 prin fondarea unei fundații de tineret și a uneia pentru talente muzicale. Preluând conducerea Casei Orășenești de Cultură Carei (2005) și a Direcției de Cultură și Turism (2010), a instituționalizat inițiative culturale majore. Portofoliul său include August Fest, Carei Fest, Magia Crăciunului, Festivalul Zmeielor, Festivalul Medieval, Primăvara Culturală Careiană, festivalurile de jazz, muzică veche și cel folcloric al naționalităților. Într-un context multicultural, a asigurat o reprezentare echitabilă a tradițiilor românești, maghiare, șvăbești și rome.
Din perspectiva managementului de proiect, a coordonat activitatea Castelului Károlyi post-restaurare și a implementat proiecte europene precum „Renașterea Centrului Cultural” și „Circuitul Târgurilor Medievale”. Activitatea sa a cuprins sute de concerte, expoziții și lansări de carte, dublate de prezența în mass-media locală și județeană.
Recunoașterea aportului său la dezvoltarea culturală regională a fost consfințită prin distincții de înalt nivel: Diploma de Excelență a Consiliului Județean Satu Mare, Premiul de Excelență al Municipiului Carei, titlul „Pro Urbe” și Premiul Prefecturii Județului Satu Mare, validându-l ca un actor esențial al managementului cultural sătmărean.
Otto Viorel Lăcătuș – localitatea Cărășeu, comuna Culciu
Lăcătuș Otto Iuliu reprezintă o figură emblematică pentru procesul de conservare a folclorului muzical, demonstrând capacitatea de a menține vitalitatea patrimoniului imaterial în spațiul performativ contemporan. Născut la 15 iulie 1962 în Cărășeu, județul Satu Mare, a beneficiat de un mediu familial în care practica muzicală tradițională constituia o componentă organică a vieții cotidiene, facilitând asimilarea folclorului ca formă de expresie identitară.
Parcursul său de formare instrumentală a debutat timpuriu, manifestând o afinitate inițială pentru vioară. Ulterior, specializarea sa s-a axat pe studiul contrabasului, instrument la care a demonstrat o tehnică interpretativă rafinată și o înțelegere profundă a stilisticii muzicii populare zonale. Profilul său de instrumentist transcende competența tehnică, evidențiindu-se printr-o capacitate superioară de internalizare și redare a substanței muzicale, operând ca un vector esențial în continuitatea culturală a regiunii.
O etapă definitorie a carierei sale o constituie activitatea neîntreruptă, de peste un sfert de secol, în cadrul tarafului Ansamblului folcloric „Cununița”. Prin această afiliere instituțională, a contribuit la promovarea specificului muzical sătmărean pe scene naționale și internaționale. Portofoliul său include participări la evenimente de înaltă ținută, precum emisiunea „Tezaur Folcloric” a Televiziunii Române, alături de prezențe notabile la festivaluri din Ungaria, Germania, Franța, Italia și alte spații culturale europene.
Din perspectiva analizei culturale, activitatea domnului Lăcătuș Otto Iuliu constituie un factor determinant în salvgardarea patrimoniului imaterial al județului Satu Mare, asigurând perpetuarea repertoriului tradițional, a manierei interpretative specifice și a coeziunii intergeneraționale în domeniul muzicii populare autentice.
Günther Ludescher – orașul Ardud
Günther Ludescher ilustrează în mod elocvent principiul conform căruia conservarea patrimoniului cultural necesită, dincolo de efortul declarativ, o implicare civică susținută și asumarea unui rol activ în comunitate. Format în Ardud, într-o familie reprezentativă pentru comunitatea șvabilor sătmăreni, a internalizat timpuriu valorile tradiționale, limba germană și spiritul comunitar, în contextul unui respect structural pentru diversitatea etnică locală. Parcursul său educațional a inclus cursurile școlii primare germane din Ardud, urmate de absolvirea Liceului Teoretic German „Johann Ettinger” din Satu Mare. Formarea academică în domeniul informaticii, realizată la Oradea, s-a concretizat în actuala sa activitate profesională ca operator date la compania Dräxlmaier din Satu Mare.
Angajamentul său în sfera publică a debutat în perioada post-decembristă, prin implicarea în organizația de tineret „Gemeinsam” și co-fondarea filialei locale din Ardud, efort dublat de o prezență îndelungată în cadrul formației locale de dansuri populare germane. O contribuție de importanță majoră o reprezintă demersul de revitalizare a tradiției „Funka” – un obicei cu valențe simbolice de alungare a iernii, specific culturii șvăbești – realizat anual cu sprijinul Forumului Democrat al Germanilor.
Această direcție a fost extinsă prin înființarea, alături de soția sa, a formației de dansuri populare „Sonnenblumen” și a unei grupe destinate copiilor, creând premisele transmiterii intergeneraționale a folclorului coregrafic. Ca vicepreședinte al Forumului Local German din Ardud, își asumă un rol decizional și în organizarea tradiționalului Bal al Strugurilor, afirmându-se ca un pilon esențial în structura de conservare a identității culturale a șvabilor sătmăreni.
Ludescher Günther ékesen példázza azt az elvet, miszerint a kulturális örökség megőrzése a deklaratív törekvéseken túl folyamatos civil szerepvállalást és a közösségen belüli aktív szerepvállalást igényel. Erdődön, a szatmári sváb közösséget reprezentáló családban nevelkedve korán magáévá tette a hagyományos értékeket, a német nyelvet és a közösségi szellemet, a helyi etnikai sokszínűség iránti strukturális tisztelet kontextusában. Oktatási pályafutása az erdődi német tagozatos általános iskolában kezdődött, majd a szatmárnémeti Johann Ettinger Líceum elvégzésével folytatódott. A Nagyváradon megszerzett informatikai képzettsége a szatmárnémeti Dräxlmaier vállalatnál végzett jelenlegi adatfeldolgozói munkájában ölt testet.
Közéleti elkötelezettsége a rendszerváltás utáni időszakban kezdődött a „Gemeinsam” ifjúsági szervezetben való részvétellel és az erdődi helyi szervezet társalapításával, amelyet a helyi német néptánccsoportban való hosszú távú jelenléte egészített ki. Kiemelkedő jelentőségű hozzájárulása a tél elűzésének szimbolikus jelentésével bíró sváb „Funka” hagyomány újjáélesztése, amelyet évente a Német Demokrata Fórum támogatásával valósít meg.
Ezt a cselekvési irányt feleségével közösen a „Sonnenblumen” néptánccsoport és egy gyermekeknek szóló csoport megalapításával bővítette, megteremtve a koreográfiai folklór generációk közötti átadásának intézményi feltételeit. Az Erdődi Helyi Német Fórum alelnökeként döntéshozói szerepet vállal a hagyományos Szüreti Bál megszervezésében is, törekvéseinek állhatatossága révén a szatmári svábok kulturális identitását megőrző struktúra egyik alapvető pilléreként jelenik meg.
Günther Ludescher veranschaulicht in eindrucksvoller Weise das Prinzip, wonach die Erhaltung des kulturellen Erbes über bloße Absichtserklärungen hinaus ein nachhaltiges bürgerschaftliches Engagement und die Übernahme einer aktiven Rolle innerhalb der Gemeinschaft erfordert. Aufgewachsen in Ardud/Erdeed in einer für die Gemeinschaft der Sathmarer Schwaben repräsentativen Familie, verinnerlichte er früh traditionelle Werte, die deutsche Sprache und den Gemeinschaftssinn im Kontext eines strukturellen Respekts für die lokale ethnische Vielfalt. Sein Bildungsweg umfasste den Besuch der deutschen Grundschule in Ardud, gefolgt vom Abschluss am Johann-Ettinger-Lyzeum in Sathmar. Die in Oradea/Großwardein absolvierte Informatikausbildung konkretisiert sich in seiner aktuellen Tätigkeit als Datenverarbeiter bei der Firma Dräxlmaier in Sathmar.
Sein Engagement für die Gemeinschaft begann in der Zeit nach der Wende mit seiner Beteiligung an der Jugendorganisation „Gemeinsam” und der Mitbegründung der Ortsgruppe in Ardud, was durch eine langjährige Präsenz in der lokalen deutschen Volkstanzgruppe untermauert wurde. Einen Beitrag von herausragender Bedeutung stellt seine Initiative zur Wiederbelebung der „Funka”-Tradition dar – eines für die schwäbische Kultur spezifischen Brauchs mit der symbolischen Bedeutung der Wintervertreibung –, die jährlich mit Unterstützung des Demokratischen Forums der Deutschen durchgeführt wird.
Diese Handlungsrichtung wurde durch die Gründung der Volkstanzgruppe „Sonnenblumen” sowie einer Kindergruppe gemeinsam mit seiner Frau erweitert, wodurch die institutionellen Voraussetzungen für die intergenerationelle Weitergabe der choreografischen Folklore geschaffen wurden. Als stellvertretender Vorsitzender des Lokalforums in Ardud übernimmt er eine entscheidende Rolle bei der Organisation des traditionellen Traubenballs und erweist sich als wesentlicher Pfeiler in der Struktur zur Erhaltung der kulturellen Identität der Sathmarer Schwaben.
Tatár Timea Szandra – comuna Orașu Nou
Tatár Timea-Szandra se înscrie în rândul tinerilor profesioniști care demonstrează capacitatea de a articula respectul pentru patrimoniul tradițional cu imperativele dezvoltării comunitare contemporane. La 26 de ani, originară din Orașu Nou, prezintă un grad ridicat de integrare în ecosistemul local, definit de o cultură viticolă specifică și o puternică solidaritate internă. Absolventă a Facultății de Inginerie Agricolă din cadrul Universității din Debrețin și masterandă în același domeniu la Universitatea de Stat din Oradea, își valorifică expertiza în rețeaua Partiumi Falugazdász a Asociației pentru Dezvoltarea Rurală Sătmar, prin consiliere agricolă, management de eveniment și dezvoltare comunitară.
Implicarea sa în viața publică a localității a acoperit un spectru larg: sport (handbal), artă dramatică, activități ecleziastice și voluntariat. Aderarea la mișcarea folclorică s-a produs la vârsta de 12 ani, evoluția sa marcând tranziția de la interpret la coordonator și manager cultural. Din 2020, asigură, alături de Popa Zsolt, conducerea Ansamblului de dansuri populare „Bokréta”, concentrându-se pe managementul organizatoric și integrarea tinerilor într-un sistem de valori bazat pe apartenența la comunitate. În 2022 a înființat Asociația Culturală „Négy Kőmalom”, pe care o prezidează, gestionând evenimentul regional „Csűrdöngölő”.
Un proiect cu impact strategic major îl constituie coordonarea taberei de dansuri populare din Orașu Nou – un program cu o continuitate de aproape trei decenii în educația non-formală. În 2025, asociația a asumat managementul integral al acestui program (ajuns la ediția 29), facilitând accesul a 60 de cursanți la ateliere de coregrafie, citera și meșteșuguri tradiționale. Prin Ansamblul „Bokréta”, a asigurat reprezentarea culturală a județului Satu Mare la nivel internațional, cu participări notabile în Grecia, Macedonia de Nord și Italia, profilându-se ca un actor cheie în arhitectura culturală regională.
Tatár Timea-Szandra azon fiatal szakemberek közé tartozik, akik bizonyítják, hogy képesek a hagyományos örökség tiszteletét a kortárs közösségfejlesztés követelményeivel összehangolni. A 26 éves, Avasújvárosból származó hölgy magas fokú integrációt mutat a specifikus borkultúrával és erős belső szolidaritással jellemezhető helyi ökoszisztémába. A Debreceni Egyetem Mezőgazdaság-tudományi Karán szerzett diplomával és a Nagyváradi Állami Egyetem azonos szakos mesterképzésének hallgatójaként szakértelmét a Szatmár Vidékfejlesztéséért Egyesület Partiumi Falugazdász Hálózatában kamatoztatja, ahol mezőgazdasági tanácsadással, rendezvényszervezéssel és közösségfejlesztéssel foglalkozik.
Közéleti szerepvállalása a sportra (kézilabda), a drámaművészetre, az egyházi tevékenységekre és az önkéntességre egyaránt kiterjedt. A folklórmozgalomhoz 12 évesen csatlakozott, fejlődése az előadói státuszból a koordinátori és kulturális menedzseri státuszba való átmenetet jelezte. 2020-tól Popa Zsolttal közösen vezeti az Avasújvárosi Bokréta Néptáncegyüttest, a szervezési menedzsmentre összpontosítva a fiatalok közösséghez való tartozáson alapuló értékrendbe való integrálását célozva. 2022-ben megalapította az általa elnökölt „Négy Kőmalom” Kulturális Egyesületet, amely a regionális jelentőségűvé vált „Csűrdöngölő” eseményt irányítja.
Portfóliójának egyik stratégiai hatású projektje az avasújvárosi néptánctábor koordinálása – egy közel három évtizedes múltra visszatekintő, nem formális oktatási program. 2025-ben az egyesület átvette e program (29. kiadásához érkezett) teljes menedzsmentjét, 60 hallgató számára biztosítva koreográfiai, citera- és kézműves műhelyeket. A Bokréta Együttes révén biztosította Szatmár megye nemzetközi kulturális képviseletét, figyelemre méltó részvételekkel Görögországban, Észak-Macedóniában és Olaszországban, a regionális kulturális architektúra kulcsszereplőjeként pozicionálva magát.
Varga Dóra – localitatea Ser, comuna Bogdand
Activitatea doamnei Varga Dóra oferă un studiu de caz elocvent privind mecanismele de transmitere și revitalizare a patrimoniului cultural imaterial la nivelul comunităților rurale. Născută la 15 decembrie 1995, formarea sa inițială a avut loc în mediul cultural al orașului Cehu Silvaniei, unde asimilarea practicilor coregrafice tradiționale s-a realizat prin intermediul Ansamblului de dansuri populare „Berekenye”. Această experiență timpurie a fundamentat o raportare vocațională la fenomenul folcloric, dansul devenind treptat nu doar o pasiune, ci un mod de viață și o vocație asumată.
Stabilirea sa în localitatea Ser, prefigurată de afinități din copilărie, a generat cadrul propice pentru proiecte culturale. La vârsta de 16 ani, cooptată de Antal Mária și Varga Gabriella în instruirea coregrafică a tinerilor, a contribuit la fondarea Ansamblului „Széri Kukurók”. În cadrul acestuia a evoluat de la instructor la coordonator principal, marcând o prezență activă de 14 ani. Eficiența managementului său este demonstrată prin atragerea a aproximativ 200 de tineri către folclor. Abordarea sa pedagogică depășește simpla transmitere a competențelor motrice, vizând o înțelegere aprofundată a contextului identitar local. Strategia sa pune un accent deosebit pe recuperarea și valorificarea motivelor, a structurilor coregrafice și a repertoriului muzical specifice microzonei. Metodologia sa de cercetare și documentare se bazează pe investigarea directă a surselor primare, reprezentate de generația vârstnică a comunității. Interacțiunile constante cu membrii seniori ai satului, exemplificate prin valorificarea memoriei orale a bunicii sale de 85 de ani, constituie instrumente esențiale pentru reconstituirea autentică a practicilor culturale locale și transmiterea lor nealterată.
Evenimentele publice organizate sub egida Ansamblului „Széri Kukurók” funcționează ca platforme de interacțiune socială, facilitând coeziunea intergenerațională și vizibilitatea patrimoniului local. Susținerea logistică și morală oferită de familiile membrilor și de rețeaua de voluntari validează legitimitatea socială a acestui proiect, activ de 14 ani. Prin rigoarea documentării, constanța efortului pedagogic și capacitatea de coagulare comunitară, Varga Dóra se afirmă ca un facilitator esențial al dinamicii culturale din Șer.
Varga Dóra tevékenysége ékesszóló esettanulmányt kínál a szellemi kulturális örökség vidéki közösségek szintjén történő átadásának és újjáélesztésének mechanizmusairól. 1995. december 15-én született, kezdeti formálódása Szilágycseh kulturális közegében zajlott, ahol a hagyományos koreográfiai gyakorlatok elsajátítása a Berekenye Néptánccsoporton keresztül valósult meg. Ez a korai tapasztalat alapozta meg a folklórjelenséghez való hivatástudatos viszonyulását, a tánc fokozatosan nemcsak szenvedéllyé, hanem életformává és vállalt hivatássá válva.
Szilágyszéren való letelepedése, amelyet gyermekkori affinitások vetítettek előre, kedvező keretet teremtett kulturális projektekhez. 16 éves korában, amikor Antal Mária és Varga Gabriella bevonta a fiatalok koreográfiai képzésébe, hozzájárult a Széri Kukurók Néptánccsoport megalapításához. Ebben a struktúrában az oktatói státuszból a főkoordinátori státuszba lépett elő, 14 éves aktív jelenlétet tudva maga mögött. Menedzsmentjének hatékonyságát bizonyítja, hogy egy évtized alatt mintegy 200 fiatalt vonzott a néptánchoz.
Pedagógiai megközelítése túlmutat a motorikus készségek puszta átadásán, és a helyi identitáskontextus mélyreható megértését célozza. Stratégiája különös hangsúlyt fektet a mikrorégió specifikus motívumainak, koreográfiai struktúráinak és zenei repertoárjának felkutatására és hasznosítására. Kutatási és dokumentációs módszertana az elsődleges források – a közösség idősebb generációjának – közvetlen vizsgálatán alapul. A falu szépkorú lakóival való rendszeres interakciók, amelyeket a 85 éves nagymamája szóbeli emlékezetének hasznosítása is példáz, alapvető eszközök a helyi kulturális gyakorlatok hiteles rekonstrukciójához és az új generációk számára történő változatlan átadásához.
A Széri Kukurók Néptánccsoport égisze alatt szervezett nyilvános események a társadalmi interakció platformjaiként működnek, elősegítve a generációk közötti kohéziót és a helyi örökség láthatóságát. A tagok családjai és az önkéntes hálózat által nyújtott logisztikai és erkölcsi támogatás igazolja e projekt – immár tizennégy éve működő – társadalmi legitimitását. A dokumentáció szigorúsága, a pedagógiai erőfeszítések állandósága és a közösségépítő képesség révén Varga Dóra a szilágyszéri kulturális dinamika alapvető elősegítőjeként jelenik meg.
PaginaPrincipala, Prima, Ştiri
5. iulie 2026

Ziua Culturală a Romilor din județul Satu Mare – ediția a IV-a, o sărbătoare a tradițiilor, dansului, gastronomiei și identității culturale

Sâmbătă, 4 iulie 2026, în Grădina Romei din municipiul Satu Mare, a avut loc cea de-a IV-a ediție a Zilei Culturale a Romilor din județul Satu Mare, un eveniment dedicat promovării culturii, tradițiilor, muzicii, dansului și gastronomiei comunității rome.
Manifestarea a fost organizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, în colaborare cu Asociația Partida Romilor „Pro-Europa” – Sucursala Județeană Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, în parteneriat cu Primăria Municipiului Satu Mare și Centrul Cultural „G. M. Zamfirescu”.
În deschiderea evenimentului au luat cuvântul Godzsa Zsolt, președintele Partidei Romilor „Pro-Europa” – Sucursala Județeană Satu Mare, Pataki Csaba, președintele Consiliului Județean Satu Mare, Cătălin Filip, vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare, Maskulik Csaba, city managerul municipiului Satu Mare, și Robert Laszlo, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare. Aceștia au subliniat importanța păstrării și promovării identității culturale a comunității rome, rolul dialogului intercultural și necesitatea susținerii evenimentelor care valorifică tradițiile comunităților din județul Satu Mare.
Evenimentul a adus în prim-plan bogăția, diversitatea și autenticitatea culturii rome, printr-un program amplu, dedicat întregii comunități. Publicul prezent s-a bucurat de momente artistice, dansuri autentice țigănești, activități educative și culturale pentru copii, teatru de păpuși, concurs de desen, precum și de un concurs gastronomic în cadrul căruia au fost puse în valoare preparate tradiționale.
Unul dintre cele mai așteptate momente ale zilei a fost Concursul Județean de Dans Țigănesc, ajuns la cea de-a IV-a ediție. Competiția a reunit formații din numeroase localități ale județului Satu Mare, demonstrând încă o dată vitalitatea, expresivitatea și forța de transmitere a tradițiilor rome prin dans.
La concurs au participat formații din următoarele localități: Satu Mare, Doba, Andrid, Craidorolț, Carei, Acâș, Petea, Viile Satu Mare, Micula, Rătești, Mădăras, Mihăieni, Sătmărel, Pișcolt, Berveni, Berveni 2, Atea și Odoreu.
Nivelul competiției a fost unul ridicat, formațiile participante pregătind momente coregrafice deosebite, costume specifice și dansuri pline de energie, expresivitate și autenticitate. Fiecare prestație a adus pe scenă o parte din identitatea culturală a comunităților participante, iar publicul a răsplătit cu aplauze momentele prezentate.
Juriul Concursului Județean de Dans Țigănesc a fost format din: Maskulik Csaba, city manager al municipiului Satu Mare; Cătălin Filip, vicepreședinte al Consiliului Județean Satu Mare; Kaiser Ștefan, președintele FDGR Municipiul Satu Mare și consilier județean; Gabriel Pustai, referent cultural la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare; Márton Szilágyi, expert romi în cadrul Consiliului Județean Satu Mare; și Godzsa Zsolt, președintele Partidei Romilor „Pro-Europa” – Sucursala Județeană Satu Mare și consilier județean.
De asemenea, un alt moment apreciat al evenimentului a fost concursul gastronomic, la care au participat reprezentanți ai mai multor comunități din județul Satu Mare. Preparatele pregătite au reflectat specificul local, tradiția culinară și bucuria de a duce mai departe rețete transmise în familie și în comunitate.
La concursul gastronomic au participat: Santău, reprezentat de Kicsi Mezei, președintele Partidei Romilor – Sucursala Santău și prim-vicepreședinte al Partidei Romilor Satu Mare, care a pregătit gulaș și lecsó; Cidreag, reprezentat de Farkas Iozef, președintele Partidei Romilor – Sucursala Porumbești, care a pregătit gulaș; Acâș, reprezentat de Tomi Fogarasi, președintele Partidei Romilor – Sucursala Acâș, care a pregătit gulaș și ardei umpluți; Doba, reprezentat de Marius Soni Casi, președintele Partidei Romilor – Sucursala Doba, care a pregătit bograci; Andrid, reprezentat de Lajos Boros, președintele Partidei Romilor – Sucursala Andrid, care a pregătit bograci; Carei, reprezentat de Maria Sebok, președinta Partidei Romilor – Sucursala Carei, care a pregătit supă de carne și chiftele; Mădăras, reprezentat de Gorci Cristofer, președintele Partidei Romilor – Sucursala Mădăras, care a pregătit ciorbă de perișoare; Viile Satu Mare, reprezentat de Tünde Tünde, președinta Partidei Romilor – Sucursala Viile Satu Mare, care a pregătit gulaș; și Tiream, reprezentat de Tito Anton Balog, președintele Partidei Romilor – Sucursala Tiream, care a pregătit ciorbă de burtă și tocăniță.
Juriul concursului gastronomic a fost format din: Gabor Majlat, primarul comunei Orașu Nou; Miklós Tar, primarul comunei Tiream; Bidea Dan Vasile, șef de birou la Departamentul Locuințelor Sociale din cadrul DAS; Hegedüs Gergő, liderul Serviciului de Ajutor Maltez din județul Satu Mare; Gyula Kanya, consilier local în comuna Botiz; precum și Csaba și Anita Covaciu, gospodari tradiționali.
Atmosfera de sărbătoare a fost completată de momente artistice susținute de Roli și Orchestra Lăutarii, Zamfir de la Baia Mare, precum și de invitatul special al ediției, Varga Imi. Muzica, dansul, gastronomia tradițională și implicarea comunităților participante au transformat evenimentul într-o adevărată celebrare a diversității culturale.
Prin organizarea Zilei Culturale a Romilor, instituțiile partenere își reafirmă angajamentul de a susține dialogul intercultural, respectul față de diversitate și promovarea patrimoniului cultural al comunității rome, parte importantă a identității multiculturale a județului Satu Mare.
Mulțumim tuturor participanților, artiștilor, formațiilor de dans, reprezentanților comunităților locale, membrilor juriului, partenerilor, organizatorilor și publicului prezent pentru contribuția adusă la reușita celei de-a IV-a ediții a Zilei Culturale a Romilor din județul Satu Mare.
PaginaPrincipala, Prima, Ştiri
29. iunie 2026

Expoziție personală George Dan

Miercuri, 17 iunie 2026, la sediul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, a avut loc vernisajul expoziției personale a artistului George Dan, eveniment organizat cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare.
Expoziția a adus în fața publicului o voce plastică distinctă, construită cu răbdare și consecvență de-a lungul anilor. Lucrările prezentate au invitat privitorii la dialog — între culoare și tăcere, între forma vizibilă și emoția pe care aceasta o poartă.
Universul artistic al lui George Dan se definește printr-o sensibilitate cromatică aparte, prin expresivitate și printr-o raportare atentă la realitate, filtrată prin propria sa viziune plastică. Fiecare lucrare a devenit, astfel, un spațiu de reflecție și o invitație de a privi lumea cu alți ochi.
În deschiderea vernisajului au luat cuvântul Robert Laszlo, managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare, Felician Pop, președintele UZPR – Filiala Satu Mare, și Gabriel Pustai, referent în cadrul C.J.C.P.C.T. Satu Mare. De asemenea, poetul Gheorghe Coromoș a transmis gânduri și aprecieri dedicate artistului și momentului cultural.
Prin acest eveniment, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare își reafirmă angajamentul față de susținerea creației artistice locale și față de construirea unui dialog viu între artiști și comunitate.
PaginaPrincipala, Prima, Ştiri
15. iunie 2026

Un sfert de veac de tradiție – Festivalul Interjudețean de Folclor „Dragu-mi-i cântu’ și jocu’” la Tășnad

În perioada 13–14 iunie 2026, în orașul Tășnad a avut loc cea de-a XXV-a ediție a Festivalului Interjudețean de Folclor „Dragu-mi-i cântu’ și jocu’”, manifestare culturală devenită reper în promovarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural tradițional românesc.
Ajuns la ediția jubiliară, festivalul a marcat un sfert de veac de continuitate, tradiție și dragoste pentru folclor, reunind ansambluri folclorice, grupuri și soliști din mai multe județe ale țării.
În deschiderea primei zile au fost prezente oficialități locale și județene: Adrian Farcău, primarul orașului Tășnad, Carol Snelenpeger, viceprimarul orașului Tășnad, Mircea Govor, deputat în Parlamentul României, Roxana Petca și Cătălin Filip, vicepreședinți ai Consiliului Județean Satu Mare, Robert Laszlo, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, precum și consilierul județean Oliviu Buzgău.
Prima zi a festivalului, sâmbătă, 13 iunie 2026, s-a desfășurat la Sala de Spectacole „Unirea” din Tășnad și a debutat cu parada portului popular, urmată de festivalul-concurs. Pe scenă au urcat tineri interpreți, ansambluri și grupuri folclorice care au adus în fața publicului autenticitatea cântecului popular, frumusețea jocului tradițional și bogăția portului popular.
Cea de-a doua zi, duminică, 14 iunie 2026, a fost dedicată Galei Laureaților, moment în care au fost premiați participanții care s-au remarcat prin valoarea și autenticitatea prestațiilor artistice. Premierea, precum și recitalul extraordinar susținut de Paula Hriscu, au avut loc pe scena amplasată în centrul orașului Tășnad.
Evaluarea concurenților a fost realizată de un juriu de specialitate format din: Boroș Marius-Cristian – președinte; Lobonț-Pușcaș Maria-Magdalena – membru; Pașca Lavinia-Ioana-Andreea – membru; Coste Anin-Alexandru – membru; Foldeș Nicoleta – membru.
În urma deliberării și centralizării punctajelor acordate, juriul a stabilit palmaresul ediției. Lista premianților va fi completată după finalizarea și verificarea procesului-verbal integral.
Marele Premiu
Ansamblul Folcloric „Doruri Reghinene”, Reghin, județul Mureș
Secțiunea formații coregrafice
Categoria I / 6–12 ani
Locul I: Ansamblul Folcloric „Mugurii Mintiului Gherlii”, Mintiu Gherlii, județul Cluj
Locul II: Ansamblul Folcloric „Tileguța”, Petrova, județul Maramureș
Secțiunea soliști vocali
Categoria III / 16–20 ani
Premiul I: Alexandra Maria Deac, Satu Mare
Premiul I: Andrei Benea, Carei, județul Satu Mare
Premiul II: Maria-Flavia Voevod, Coaș, județul Maramureș
Premiul II: Nicoleta Pralea-Spînu, Poiana Stampei, județul Suceava
Premiul III: Ioana-Larisa Roman, Satu Mare
Premiul III: Ioana-Andreea Cânța, Baia Mare, județul Maramureș
Secțiunea soliști instrumentiști
Categoria I / 6–12 ani
Premiul I: David Bura, Gherța Mică, județul Satu Mare
Premiul II: Dragoș-Mihai Rotar, Satu Mare
Premiul II: Stelian George Mateaș, Pișcolt, județul Satu Mare
Premiul III: Ionuț și Teodor Șteța, Săpânța, județul Maramureș
Mențiune: Abel Malinețescu, Carei, județul Satu Mare
Categoria II / 12–16 ani
Premiul I: Dan David, Satu Mare
Premiul II: Natalia-Ioana Vraja, Valea Seacă, județul Satu Mare
Categoria III / 16–20 ani
Premiul I: Bianca-Paraschiva Rusu-Ujică, Poiana Stampei, județul Suceava
Prin continuitatea sa și prin implicarea comunităților participante, Festivalul Interjudețean de Folclor „Dragu-mi-i cântu’ și jocu’” contribuie la păstrarea identității culturale, la promovarea tinerelor talente și la transmiterea valorilor tradiționale către noile generații.
Evenimentul a confirmat, și la această ediție jubiliară, faptul că folclorul rămâne o punte vie între generații, comunități și valori autentice.
Un cuvânt de apreciere se cuvine și Lorenei-Codruța Gîrlă-Foldeș, care, prin implicare, profesionalism și o prezentare la înălțime, a contribuit la buna desfășurare și la atmosfera de sărbătoare a Festivalului Interjudețean de Folclor „Dragu-mi-i cântu’ și jocu’”
PaginaPrincipala, Prima, Ştiri
2. iunie 2026

Danțu’ la șură – la cea de-a XVI-a ediție

În organizarea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, în parteneriat cu Muzeul Județean Satu Mare, Primăria și Consiliul Local Valea Vinului, Protopopiatul Ortodox Satu Mare și Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” Măriuș, luni, 1 iunie 2026, a avut loc cea de-a XVI-a ediție a festivalului folcloric „Danțu’ la șură”, la Muzeul în Aer Liber Măriuș.
Adresăm mulțumiri sponsorului NOVA PS 170 S.R.L. pentru sprijinul acordat în organizarea și desfășurarea celei de-a XVI-a ediții a festivalului folcloric „Danțu’ la șură”. Susținerea oferită contribuie la promovarea și păstrarea valorilor autentice ale patrimoniului cultural tradițional din Zona Codrului și din județul Satu Mare.
După săvârșirea Sfintei Liturghii din a doua zi de Rusalii la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” din Măriuș, toți credincioșii, în frunte cu părintele stareț Gherontie Nergheș, oficialitățile, ansamblurile folclorice și invitații prezenți au coborât, în urma tarafului Ansamblului Folcloric „Cununița”, dirijor Emanuel Silaghi, la Muzeul în Aer Liber.
Au luat cuvântul: Robert Laszlo, managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare, Roger Marius Fernea, viceprimarul comunei Valea Vinului, Cătălin Filip, vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare, Mara Lobonț Pușcaș, șef al Secției de Etnografie din cadrul Muzeului Județean Satu Mare, și Leontina Dorca, coordonatoarea Ansamblului Folcloric „Cununița”.
În deschiderea evenimentului, părintele stareț Gherontie Nergheș a rostit o rugăciune pentru buna desfășurare a activității folclorice și pentru toți participanții. Au fost prezenți: Roxana Petca, vicepreședinte al Consiliului Județean Satu Mare, Cristina Ilieș, viceprimarul municipiului Satu Mare, Sergiu Andrei, primarul comunei Crucișor, Florin Borșe, viceprimarul comunei Crucișor, Marius Biro, viceprimarul comunei Culciu, Ioan Crasnai, viceprimarul comunei Viile Satu Mare, consilierii județeni Narcis Miclea și Alexandru Horvat, precum și numeroși alți invitați.
Fiind Ziua Internațională a Copilului, organizatorii au oferit surprize copiilor prezenți la eveniment. Ne-au onorat cu prezența și prin expozițiile realizate Emilia Zamfira Grosoș – Tezaur Uman Viu, reprezentantă a Zonei Codrului din localitatea Soconzel, precum și Adelina & Geordani.
La ediția din acest an au participat 9 ansambluri și grupuri folclorice din județele Satu Mare și Maramureș: Ansamblul Folcloric „Cununița” și „Cununița Năzdrăvana”, Ansamblul Folcloric al Județului „Doruri Sătmărene”, „Dănțăușii” din Cuta și Soconzel, Ansamblurile Folclorice din Tășnad, Ansamblul Folcloric din Poiana Codrului, Ansamblul Folcloric „Cetatea Codrului” din Ardud, Grupul Folcloric din Homoroade și, din județul Maramureș, Ansamblul Folcloric din Mireșu Mare, care au oferit publicului momente autentice de cântec și joc popular, reprezentative pentru patrimoniul cultural al celor două județe.
Participanții la festival au avut ocazia să descopere și să savureze tradiționalele „moșocoarne”, preparat specific localității Măriuș, care face parte din patrimoniul gastronomic al Zonei Codrului și care completează farmecul acestei manifestări dedicate tradițiilor autentice.
„Danțu’ la șură” este un obicei specific Zonei Codrului, organizat de feciorii și chizeșii locului, la care participă întreaga comunitate a satului și a împrejurimilor. În zilele de duminică sau de mare sărbătoare, tinerii se întâlneau în cea mai frumoasă și mai încăpătoare șură din sat, unde se cunoșteau și legau prietenii pe viață. Jocurile codrenești se caracterizează, în primul rând, prin faptul că fata, pe lângă rolul de parteneră în dans, avea și rolul de sprijin pentru feciorul care executa bătăi pe ambele picioare și chiar salturi peste cap. Varietatea ponturilor bătute pe cizme în cadrul multiplelor forme ale dansului și îmbinarea armonioasă a acestora sunt trăsături bine conturate, întâlnite doar în dansurile populare din Zona Codrului.
„Danțu’ la șură” este o manifestare a comunității care, alături de biserică, a contribuit la formarea unei legături puternice în lumea rurală. Preferințele comunității sătești, atât sub aspect muzical, cât și coregrafic, ating cele mai înalte exigențe prin puritatea și frumusețea tradiției.
PaginaPrincipala, Prima, Ştiri
23. mai 2026

Festivalul Folcloric „Rusaliile Roșii” – Gala dansului popular maghiar – ediția a XIV – a XIV

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, a organizat vineri, 22 mai 2026, cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Folcloric „Rusaliile Roșii” – Gala dansului popular maghiar, pe scena amplasată în Grădina Romei.
În deschiderea evenimentului au luat cuvântul: Pataki Csaba – președintele Consiliului Județean Satu Mare, Turos Lorand – senator, Nagy Szabolcs – deputat și Robert Laszlo – managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare. Moderatorul evenimentului a fost Nagy Orban – referent al C.J.C.P.C.T. Satu Mare.
Pe scenă au evoluat formații de dans care au în repertoriu elemente coregrafice autentice ale diferitelor zone folclorice. La gala din acest an au participat 25 de formații, însumând circa 650 de dansatori din județul Satu Mare, precum și invitații speciali – „Debreceni Népi Együttes” din Debrețin și taraful tradițional „Bakos Zenekar” din Nyíregyháza.
Mulțumim tuturor participanților, coregrafilor, coordonatorilor de ansambluri, părinților și publicului prezent pentru contribuția la reușita acestei frumoase sărbători a tradițiilor populare.
A Szatmár Megyei Hagyományőrző Forrásközpont, Szatmár Megye Tanácsának támogatásával, 2026. május 22-én, pénteken rendezte meg a XIV. Jeles Piros Pünkösd Napján című Néptáncgálát a Kossuth-kertben.
Az esemény megnyitóján köszöntőt mondott Pataki Csaba – a Szatmár Megyei Tanács elnöke, Turos Lorand – szenátor, Nagy Szabolcs – parlamenti képviselő, valamint Robert Laszlo – a Szatmár Megyei Hagyományőrző Forrásközpont igazgatója. A rendezvény műsorvezetője Nagy Orban, a Szatmár Megyei Hagyományőrző Forrásközpont munkatársa volt.
A színpadon különböző tájegységek táncait láthatta a közönség a megyében működő táncegyüttesek előadásában. Az idei gálán 25 együttes vett részt, mintegy 650 táncossal Szatmár megyéből, valamint különleges meghívottként a mátészalkai „Szatmár Táncegyüttes” és a nyíregyházi „Bakos Zenekar” zárta az eseményt.
Résztvevő együttesek és csoportok:
Apró Szamoshát, Harangvirág Néptánccsoport, Rozmaring NTCS, Ifjú Galagonya, Rákóczi Ferenc Általános Iskola I. osztály, Ion Creangă I-II. osztály, Mircea Eliade Iskola Néptánccsoportja, Röpikés Pindurkák, Kis-Szamoshát, Mikolai Gyöngyösbokréta, Hepehupa NTCS, Balcescu–Petőfi II. osztály, Óvári Rügyek Néptánccsoport, Széri Kukorók, Balcescu–Petőfi III. osztály, Iringó NTCS, Ördögrokolya NPCS, Röpike Utánpótlás és Nagy Csoport, Rozsmalint NTCS, Fergeteg NTCS, Pünkösdi Rózsák NPCS, Lelei Nemesek NTCS, Gyöngyvirág NTCS, Szarvaskő NTCS, Dobrai Organác Néptánccsoport, Szamoshát NTE, Bokréta, Debreceni Népi Együttes.
Köszönjük minden résztvevőnek, koreográfusnak, tánccsoport-vezetőnek, szülőnek és a jelenlévő közönségnek, hogy hozzájárultak a rendezvény sikeréhez.
PaginaPrincipala, Prima, Ştiri
20. mai 2026

Expoziție personală Vidámi Klára

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, a organizat marți, 19 mai 2026, vernisajul expoziției personale a artistei plastice Vidámi Klára.
Evenimentul a avut loc în Galeria de Artă a C.J.C.P.C.T. Satu Mare, situată pe str. Mihai Viteazu nr. 32, municipiul Satu Mare.
Despre lucrări au vorbit: Robert Laszlo – managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare, Felician Pop – președintele UZPR – filiala Satu Mare, Gabriel Pustai – referent C.J.C.P.C.T. Satu Mare și Cristina Moldovan. Momentele artistice au fost asigurate de către: Dorka Kozma.
PaginaPrincipala, Prima, Ştiri
5. mai 2026

Festivalul Folcloric „Sâmbra Oilor” – ediția a LXVIII- a

Duminică, 3 mai 2026, pitorescul deal de la Huta Certeze și Moișeni a devenit, încă o dată, epicentrul tradițiilor românești autentice, găzduind cea de-a LXVIII-a ediție a prestigiosului Festival Folcloric „Sâmbra Oilor”. Evenimentul a reunit mii de participanți – localnici mândri de moștenirea lor și vizitatori veniți din toate colțurile țării și de peste hotare – într-o atmosferă vibrantă, specifică inegalabilei Țări a Oașului.
Această manifestare de amploare a fost posibilă datorită eforturilor conjugate ale organizatorilor: Consiliul Județean Satu Mare, Instituția Prefectului – Județul Satu Mare, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, Primăria și Consiliul Local Certeze, Primăria și Consiliul Local Negrești Oaș, alături de Casa de Cultură Negrești Oaș. Parteneriatul solid dintre aceste instituții subliniază angajamentul comun pentru promovarea și valorificarea inestimabilului patrimoniu cultural tradițional.
Un regal folcloric de excepție
Sărbătoarea a debutat la ora 11:00 cu un program artistic efervescent, deschis de evoluțiile remarcabile ale ansamblurilor folclorice din Certeze, Bixad, Gherța Mică, Halmeu, Coca, Lechința, Prilog, Racșa și Batarci, sub atenta coordonare a coregrafului Viorel Ianoș. Tinerele talente au fost reprezentate cu cinste de elevii Școlii Gimnaziale din Bătarci, îndrumați de Ana Adriana Filimon și Florentina Adriana Paul.
Scena a vibrat apoi sub pașii și vocile Ansamblurilor folclorice „Oașul” și „Sânzienele” din Negrești Oaș, coordonate de doamna Maria Tripon, o veritabilă emblemă a folclorului oșenesc.
Măsurișul laptelui – inima tradiției pastorale
Momentul culminant al zilei a fost marcat la ora 13:00, odată cu deschiderea oficială, urmată de ritualul ancestral al măsurișului laptelui și sfințirea turmelor de oi. Această datină sacră a fost oficiată cu sfințenie de Gheorghe Bledea, Irina Bledea, Gheorghe Bârta și frații Finta, păstrători devotați ai tradiției pastorale din zonă, oferind publicului o incursiune emoționantă în rădăcinile vieții oșenești.
Nume sonore și prezențe internaționale
Programul a continuat să încânte audiența prin recitaluri de excepție susținute de artiști îndrăgiți: Ionela Bumb, Lavinia Pop, Andreea Mone, Gabriela Gavriș și Maria Petca Poptean. Invitatul special al acestei ediții, maestrul Aurel Tămaș, a oferit un moment artistic memorabil, primit cu entuziasm de public.
Atmosfera de sărbătoare a fost întregită de prestațiile pline de energie ale Fraților Zele, ale Ansamblului Folcloric „Vocea Oșenilor”, precum și de recitalul emoționant susținut de Nicolae și Nicușor Mureșan.
O notă distinctă a ediției din acest an a fost participarea internațională a Asociației „Vocea Diasporei Române în Franța”, alături de Asociația „Dorul Oșenilor”, sub coordonarea doamnei Maria Moiș. Prezența grupurilor de copii și tineri din diasporă a demonstrat că tradițiile românești sunt păstrate vii și promovate cu mândrie dincolo de granițele țării.
Un final apoteotic
Spre seară, publicul a fost captivat de Ansamblul de dansuri și țâpuritoare din Turț și de revenirea pe scenă a ansamblurilor zonale, care au reafirmat forța și autenticitatea jocului și cântecului oșenesc. Spectacolul s-a încheiat într-o notă de înaltă ținută artistică, grație Ansamblurilor Folclorice „Cununița” și „Cununița Năzdrăvană” (coordonate de Leontina Dorca și Maria Camen Sas) și de Dănțăușii din Cuța.
Încheiat în jurul orei 18:00, după o zi de neuitat dedicată muzicii, dansului și comuniunii, Festivalul „Sâmbra Oilor” și-a reconfirmat statutul de pilon al identității culturale oșenești și de manifestare reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial din România.
PaginaPrincipala, Prima, Ştiri
4. mai 2026

Festivalul Folcloric „Flori de liliac” – ediția a XIV-a, desfășurat cu succes la Agriș

Sâmbătă, 2 mai 2026, localitatea Agriș a fost gazda celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Folcloric „Flori de liliac” („Orgona” Néptáncfesztivál), un eveniment dedicat promovării tradițiilor și valorilor culturale.
Organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare și în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Agriș, festivalul a reunit ansambluri de dansuri populare din județul Satu Mare, dar și din alte județe ale României și din Ungaria.
Evenimentul a debutat cu o paradă a ansamblurilor participante, urmată de spectacolul artistic desfășurat la Teatrul în șură, în fața unui public numeros.
În deschiderea oficială au luat cuvântul:
– Szabó Elek, primarul comunei Agriș
– Pataki Csaba, președintele Consiliului Județean Satu Mare
– Robert Laszlo, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare
– Szarvas Károly, referent al instituției, fiu al satului
Pe scenă au evoluat ansambluri din județul Satu Mare:
Egri Csodaszarvas Néptáncegyüttes (Agriș), Széri Kukurók (Bogdand – satul Ser), Avasújvárosi Bokréta (Orașu Nou), Szárazberki Lehajló Rozmaring (Bercu, comuna Micula), „Szamoshát Néptáncegyüttes” (Satu Mare) precum și invitați din alte zone:
– județul Bihor: ansamblul de dansuri populare „Bokréta” din Curtuiușeni
– județul Sălaj: Zilahi Terbete Néptáncegyüttes (Zalău)
– județul Bacău: Küs Klézse Szárnya Hagyományőrző Csoport (Cleja)
– Ungaria (județul Szabolcs-Szatmár-Bereg): Pusztadaróci Pünkösdi Rózsák, , Tunyogmatolcsi Tánccsoport
– formația: Kokas Banda
Programul a continuat într-o atmosferă de sărbătoare, iar seara s-a încheiat cu o casă de dansuri, unde publicul s-a alăturat artiștilor.
Festivalul „Orgona” rămâne un reper important în viața culturală a județului Satu Mare, contribuind la păstrarea și transmiterea tradițiilor către noile generații.
Organizatorii mulțumesc tuturor participanților, invitaților și publicului pentru prezență și implicare.
Sikeresen lezajlott a XIV. „Orgona” Néptáncfesztivál Egri községben
Május 2-án, szombaton Ágrics község adott otthont a XIV. „Orgona” Néptáncfesztiválnak („Flori de liliac”), amely a hagyományok és kulturális értékek megőrzését és népszerűsítését szolgálja.
A rendezvényt a Szatmár Megyei Hagyományőrző Forrásközpont szervezte, a Szatmár Megyei Tanács támogatásával, valamint az Egri Polgármesteri Hivatal és Helyi Tanács partnerségével.
A fesztivál a résztvevő együttesek felvonulásával kezdődött, majd a csűrszínházban folytatódott a gálaműsor, amely nagy számú közönséget vonzott.
A hivatalos megnyitón beszédet mondtak:
– Szabó Elek, Ágrics község polgármestere
– Pataki Csaba, a Szatmár Megyei Tanács elnöke
– Robert Laszlo, a Szatmár Megyei Hagyományőrző Forrásközpont igazgatója
– Szarvas Károly, referens, a település szülötte
A színpadon Szatmár megyei együttesek léptek fel:
Egri Csodaszarvas Néptáncegyüttes (Ágrics), Széri Kukurók (Bogdánd – Szér), Avasújvárosi Bokréta (Avasújváros), Szárazberki Lehajló Rozmaring (Bercu / Szárazberek), Szamoshát Néptáncegyüttes, valamint meghívott együttesek más térségekből:
– Bihar megye (Románia): a „Bokréta” néptánccsoport (Érköbölkút / Curtuiușeni)
– Szilágy megye (Románia): Zilahi Terbete Néptáncegyüttes (Zilah)
– Bákó megye (Románia): Küs Klézse Szárnya Hagyományőrző Csoport (Klézse / Cleja)
– Magyarország (Szabolcs-Szatmár-Bereg megye Pusztadaróci Pünkösdi Rózsák): Tunyogmatolcsi Tánccsoport
– valamint a Kokas Banda zenekar
Az est táncházzal zárult, ahol a közönség is aktívan bekapcsolódhatott az ünnepi hangulatba.
Az „Orgona” Néptáncfesztivál továbbra is meghatározó kulturális esemény Szatmár megyében, hozzájárulva a népi hagyományok megőrzéséhez és továbbadásához.
A szervezők köszönetüket fejezik ki minden résztvevőnek és érdeklődőnek.

GALERIE FOTO 

PaginaPrincipala, Prima, Ştiri
30. aprilie 2026

„RECITATIO” – ediția a XVIII-a, un nou succes pentru promovarea poeziei sătmărene în rândul tinerilor

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – filiala Satu Mare și Cenaclul „Cronograf”, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, a organizat miercuri, 29 aprilie 2026, cea de-a XVIII-a ediție a concursului de recitări din lirica poeților sătmăreni „RECITATIO”.
Evenimentul s-a desfășurat la Centrul Spiritual „Casa Dăinuirii” din Satu Mare (Str. 1 Decembrie 1918, nr. 1) și a reunit aproape 100 de elevi înscriși din ciclul gimnazial (clasele VII–VIII) și liceal din județ, în fața unei săli cu peste 200 de spectatori – profesori, părinți, iubitori de poezie și reprezentanți ai vieții culturale sătmărene.
„RECITATIO” se remarcă prin caracterul său unic la nivel național, fiind unul dintre concursurile dedicate exclusiv recitării din creația poeților locali, cu scopul de a promova valorile culturale autentice ale unei comunități și de a încuraja tinerii să descopere patrimoniul literar sătmărean.
În deschiderea evenimentului a luat cuvântul Robert Laszlo, managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare. Roxana Petca, vicepreședinta Consiliului Județean Satu Mare, a subliniat importanța acestui concurs în promovarea valorilor culturale locale și în formarea tinerilor.
Evenimentul a fost moderat de referenții culturali ai instituției, Loredana Știrbu și Elek Eszter.
Concursul s-a desfășurat pe două secțiuni – interpretare individuală și grupuri de recitatori – iar participanții au prezentat o poezie sau un colaj liric, selectate din creația autorilor sătmăreni. Pe lângă dimensiunea competitivă, evenimentul are un puternic rol educativ și cultural, contribuind la dezvoltarea expresivității artistice și la apropierea tinerilor de literatură.
Un element distinctiv al acestei ediții a fost diversitatea lingvistică remarcabilă: poeziile au fost recitate în limba română, maghiară, germană, dar și în dialect șvăbesc, reflectând astfel bogăția culturală și multiculturalismul care definesc identitatea județului Satu Mare
Evaluarea concurenților a fost realizată de un juriu format din:
• Președinte: Felician Pop – președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala „Anton Davidescu” Satu Mare
• Membri:
◦ Anca Rusu – managerul Muzeului Țării Oașului
◦ Năstaca Scopeț – inspector școlar pentru limba și literatura română la Inspectoratul Școlar Județean Satu Mare
◦ Bogdan Georgescu – directorul Direcției de Cultură Carei
◦ Varga Șandor – actor la Trupa Harag György, Teatrul de Nord Satu Mare
Premiile au fost înmânate de Robert Laszlo și membrii juriului.
Programul artistic al evenimentului a inclus momente deosebite: Formația de dansuri „Gemeinsam”, coordonată de Gabriela Rist, a prezentat dansuri tradiționale șvăbești, iar Adrian Lupescu a susținut un recital de muzică folk.
Câștigătorii ediției a XVIII-a a concursului „RECITATIO”
Marele Premiu
• Hanțig Mihai Leontin – Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Satu Mare, clasa a XI-a (Poezia: „Timp” – Felician Pop; Profesor coordonator: Andreescu Anca-Teodora)
Premiul Special al Publicului
• Biro Evelin – Liceul Teoretic German „Johann Ettinger”, clasa a IX-a (Poezia: „Kum hevele” – Helmut Berner; Profesor coordonator: Gabriela Rist)
Secțiunea Individual – Liceu
• Premiul I:
◦ Kovács Viktória-Jázmin – Liceul Teologic Romano Catolic Hám János, clasa a IX-a (Poezia: „A próféta (részletek)” – Szilágyi Domokos; Profesor coordonator: Heinrich Andrea)
◦ Simo Cristina Dimitra – Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Satu Mare, clasa a X-a (Poezia: „Defulare”, „Singurătatea” – Vasile Andreica; Profesor coordonator: Natalia Boloș)
• Premiul II:
◦ Pop Darius Andrei – Colegiul Național „Ioan Slavici”, clasa a X-a (Poezia: „Pe urmele iluziei” – Ioan Nistor; Profesor coordonator: Adela Filip)
◦ Csorvási Panka – Liceul Teologic Romano Catolic Hám János, clasa a IX-a (Poezia: „Elárul, mert világít” – Dsida Jenő; Profesor coordonator: Heinrich Andrea)
• Premiul III:
◦ Filimon Leonardo Sebastian – Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși”, clasa a IX-a (Colaj din „Ritualuri” și „Marea măsurătoare” – Florina Juncu; Profesor coordonator: Adriana Moga)
• Mențiune:
◦ Pop Darius – Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși”, Satu Mare, clasa a IX-a (Colaj: „Ah” și „Graniță” – Florina Juncu; Profesor coordonator: Adriana Moga)
Secțiunea Grupuri – Liceu
• Premiul I:
◦ Ghiban Valentina, Ardelean Natalia, Kicska Rebeka, Darius Feder, Tătăran Nicolas Patrik – Liceul Teoretic „George Pop de Băsești”, clasa a IX-a („Dincolo de abis” – Radu Ulmeanu; Profesor coordonator: Carol Erdos)
• Premiul II:
◦ Trupa MuzArt (Alina Pastor, Nicolae Gagea, Csaki Erika Ionela) – Liceul Livada / Liceul de Arte „Aurel Popp”, clasa a X-a (Colaj: „TURN”, „O SĂ” – Felician Pop; „CLAR” – Robert Laszlo; Profesor coordonator: Fiszkusan Kristina)
• Premiul III:
◦ Bodnar Aron, Kanya Jazmin, Debrenti Katalin, Versenyi Eszter, Nagy Mate – Liceul Reformat Satu Mare, clasa a IX-a („Az elet” – Ady Endre; Profesor coordonator: Higyed Gyongyi)
• Mențiune:
◦ Bandula Selena Maria / Huja Sonia-Camelia – Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Satu Mare, clasa a X-a (Colaj: „Zadarnice căutări” – Dumitru Țimerman, „Eu” – Robert Laszlo, „Mai mult decât aripă” – Ion Bala, „Refugii” – Felician Pop; Profesor coordonator: Andreescu Anca-Teodora)
Secțiunea Individual – Gimnaziu
• Premiul I:
◦ Illes Alma – Școala „Grigore Moisil”, Satu Mare, clasa a VIII-a (Poezia: „Tic tac și nepăsare” – Illes Alma)
• Premiul II:
◦ Mărgineanu Luca Andrei – Colegiul Național „Ioan Slavici”, clasa a VI-a (Colaj „Amintiri dragi”: „Ghiocul mincinos”, „Clopotul din sat”, „Gând despre mama”; Profesor coordonator: Adela Filip)
• Premiul III:
◦ Erdei Árva Mátyás – Liceul Reformat Satu Mare, clasa a VI-a (Poezia: „A tücsök és a hangya” – Szilágyi Domokos; Profesor coordonator: Lovász Erzsébet)
• Mențiune:
◦ Ardelean Andreea Iulia – Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Satu Mare, clasa a VII-a (Poezia: „Popas pe geana zării” – Dumitru Țimerman; Profesor coordonator: Andreescu Anca-Teodora)
Secțiunea Grupuri – Gimnaziu
• Premiul I:
◦ Baugmartner David, Bugyi Viktoria, Cherecheș Viviane, Czireizer Hanna, Freund Márk, Halász Dominik, Kovács Boglárka – Școala Gimnazială „Avram Iancu” Satu Mare, clasa a VII-a (Colaj „Gânduri despre viață și univers” – Corina Petrescu, Liliana Lazăr, Vasile Blaga Paulin; Profesor coordonator: Câmpian Nicoleta Daniela)
• Premiul II:
◦ Freund Márk, Halász Dominik, Lakatos Fatima, Váradi Izabella – Școala Gimnazială „Avram Iancu” Satu Mare, clasa a VII-a („Nekeresd ország sosevolt szélén” – Jánk Kéroly; Profesor coordonator: Bodea-Gál Eszter)
• Premiul III:
◦ Poti Daniel, Resch Tamas – Școala „Vasile Lucaciu” Satu Mare, clasa a VII-a („Emlek szirmok”, „Tavasz tanc”, „Haza almondo” – Torok Jozsef; Profesor coordonator: Lia Gabriela Koka)
• Mențiune:
◦ Munteanu Raul, Pongracz Erik, Rezeș Laura, Szigeti Cristina – Școala „Vasile Lucaciu” Satu Mare, clasa a VII-a (Colaj: „Flori tăcute”, „Ploi întunecate”, „Șirag de cuvinte”, „Fragil”, „Locul de nicăieri” – Lia Gabriela Koka; Profesor coordonator: Lia Gabriela Koka)
Prin nivelul artistic ridicat și participarea numeroasă, concursul „RECITATIO” își reconfirmă statutul de eveniment cultural de referință, contribuind la promovarea poeziei sătmărene și la dezvoltarea sensibilității artistice în rândul tinerilor.
PaginaPrincipala, Prima, Ştiri
29. aprilie 2026

Expoziția de pictură „Chipuri din interior”

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, a organizat marți, 28 aprilie 2026, vernisajul expoziției de pictură „Chipuri din interior”, semnată de artista Herskovics Ingrid Emöke.
Despre lucrări au vorbit: Robert Laszlo – managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare, Felician Pop – președintele UZPR – filiala Satu Mare, Gabriel Pustai – referent C.J.C.P.C.T. Satu Mare, Vass Csaba și Guga Margareta. Programul artistic a fost susținut de Sebo Kata, elevă a Liceului de Arte „Aurel Popp” Satu Mare, și Nagy Regina, elevă a Colegiului Național „Kölcsey Ferenc”.
Evenimentul a avut loc la Galeria de Artă a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, situată pe strada Mihai Viteazu nr. 32.
Expoziția a propus publicului o incursiune vizuală în universul interior al ființei umane, explorând teme precum identitatea, emoția și fragilitatea, printr-o serie de lucrări expresive și sugestive. Stilul artistei s-a remarcat prin forța imaginii și simbolistica subtilă, invitând privitorul la reflecție și introspecție.
Lucrările expuse au surprins chipuri și stări interioare, construind o punte între real și imaginar, între vizibil și nevăzut, într-un demers artistic autentic și personal.
Publicul iubitor de artă a fost prezent în număr apreciabil la vernisaj, descoperind universul creativ al artistei Herskovics Ingrid Emöke, într-un eveniment dedicat expresiei artistice contemporane.
PaginaPrincipala, Prima, Ştiri